Bias-uri cognitive (erori de raționare)
Suntem învățați de timpuriu că logica este cea care ne ajută să facem alegeri corecte, pe când emoțiile nu fac altceva decât să ne întunece judecata. Cercetările din domeniul neuroștiinței arată însă că atât rațiunea, cât și emoțiile joacă roluri importante în procesul de decizie.
Profesorul Daniel Kahneman de la Princeton University și colegul său, Amos Tversky, au ajuns la concluzia că avem două sisteme de gândire. Unul dintre ele este deliberat, logic, capabil să analizeze o problemă și să găsească o rezolvare rațională. Este expert în soluții, dar se mișcă lent și consumă multă energie. Cel de-al doilea sistem este intuitiv, rapid și automat. Este incredibil de puternic, dar funcționează fără ca noi să fim conștienți de prezența lui. Asemănător unui pilot automat, sistemul intuitiv este responsabil de cele mai multe dintre lucrurile pe care le spunem, le facem, le gândim sau le credem.
Descoperirea cercetătorului Antonio Damasio demonstrează modul în care atât rațiunea, cât și emoțiile contribuie la procesul de decizie. El a studiat pacienți cu leziuni în cortexul orbitofrontal, aria creierului responsabilă de generarea emoțiilor. Omul de știință a observat că aceștia erau aparent normali, cu excepția faptului că erau incapabili să simtă emoții, însă toți acești pacienți mai aveau ceva ciudat în comun: nu aveau capacitatea de a lua decizii. Ei descriau cu ușurință cum ar trebui să acționeze conform logicii, însă în practică le era foarte dificil să decidă chiar și asupra unor lucruri simple, precum ce și-ar dori să mănânce.
Gândirea noastră este afectată și de anumite erori sistematice cunoscute de către psihologi drept „bias-uri cognitive”. Acestea reprezintă deformări ale modului în care percepem realitatea, erori de judecată în care putem cădea în anumite situații. Ele pot afecta negativ modul în care luăm decizii.
Spre exemplu, bias-ul prezentului este cel care ne face să acordăm atenție lucrurilor care se întâmplă acum, fără să ne preocupăm de viitor. Dacă cineva ți-ar oferi o jumătate de cutie de bomboane peste un an sau o cutie întreagă peste un an și o zi, cel mai probabil ai alege să aștepți o zi în plus. Dar dacă ți s-ar oferi o jumătate de cutie de bomboane chiar acum, sau o cutie întreagă mâine, probabil ai decide că îți dorești să le mănânci chiar acum. Diferența de timp este aceeași, însă a aștepta o zi în plus pe lângă un an întreg pare nesemnificativ. A aștepta o zi în plus acum pare imposibil pus alături de promisiunea de a avea imediat bomboanele de ciocolată.
Potrivit profesorului Dan Ariely de la Duke University din North Carolina, acesta este unul dintre cele mai importante bias-uri deoarece el stă la baza fumatului, mâncatului excesiv, scrisului de mesaje la volan și a altor comportamente riscante. Un alt domeniu din viețile noastre unde bias-urile cognitive produc suferință este cel financiar, fiind observat faptul că răspundem diferit la pierderi față de câștiguri: simțim durerea pierderii mult mai intens decât plăcerea câștigului.
Spre exemplu, dacă ai pierde astăzi 100 de lei, ar trebui ca mâine să găsești peste 200 de lei pentru a simți că pierderea ta a fost compensată (aversiunea față de pierdere). Bias-ul negativ presupune că pentru fiecare ceartă pe care o avem într-o relație, este nevoie de cinci amintiri pozitive pentru a rămâne la același nivel al sentimentelor. Bias-ul de confirmare este tendința de a căuta informații care îți confirmă punctul de vedere. Acesta este motivul pentru care tindem să cumpărăm un ziar care are aceeași viziune asupra lumii ca și noi. Bias-ul retrospectiv („am știut-o tot timpul”) este înclinația de a vedea evenimentele trecute ca fiind predictibile. Bias-ul de servire a propriei persoane este tendința de a pretinde mai multă responsabilitate în situațiile de eșec decât în cele de succes. Bias-ul de familiaritate este tendința de a alege varianta pe care o cunoaștem cel mai bine în detrimentul variantei celei mai bune. Lista prejudecăților cognitive este mult mai lungă, iar cunoașterea și identificarea celor care ne fac vulnerabili sunt esențiale pentru a ne educa mintea să ia deciziile cele mai importante în mod rațional.
Bibliografie: 1. ”The Neurology of Decision-Making: How Neuroscience can Enrich Research on Decision Making” - Antoine Bechara 2. ”Decisions Are Emotional, not Logical: The Neuroscience behind Decision Making” - Jim Camp - bigthink.com 3. ”How do we really make decisions?” - Toby MacDonald - bbc.com 4. „Biasuri cognitive” - Viorel Rotila - viorel-rotila.ro
Articol scris de: Isabela Mihalcea
