Află ce rol au emoțiile în dezvoltarea creativității

CE ESTE CREATIVITATEA?

Cu toții știm despre creativitate că este un proces necesar atât la locul de muncă, cu ajutorul căreia ne putem crea o carieră de succes, dar este esențială și în cadrul relațiilor interpersonale, deoarece ea, pe lângă alte caracteristici de personalitate, ne diferențiază de restul indivizilor.

Dar pentru început o să o definim ca generarea de idei proaspete care conduce la schimbarea sau îmbunătățirea unui serviciu sau proces care să ne ajute la atingerea unui scop. Așadar, ideea sau răspunsurile trebuie să fie noi, unice, adecvate  sau ingenioase (Teresa M. Amabile, 2012).

Dar, s-a constatat că procesul amintit anterior este alcătuită din mult mai multe componente prin intermediul cărora putem ajunge să generăm idei și soluții. Una dintre componentele creativității este gândirea divergentă care este asociată cu potențialul creativ (Alpaugh et al., 1982; McCrae, 1987), dar și fluența, felxibilitatea și originalitatea.

ROLUL CREATIVITĂȚII

Exsită mai multe păreri cu privire la evoluția creativității, unii cercetători au indicat că apogeul creativității are loc de obicei de-a lungul vârstei de 20 si 30 de ani, iar după această vârstă apare declinul acesteia (Simonton, 1988).

Alții sunt de părere că  aceasta se poate îmbunătăți pe parcursul anilor. În prezent știm că odată cu înaintarea în vârstă creativitatea este mult mai crescută la adulți deoarece ei tind să gândească integrativ, rezolvă o problemă folosindu-se de experiențele lor de viață, abordează problema din perspective multiple și rezolvă mult mai bine problemele practice.

Jenifer Sasser-Coen a evidențiat foarte bine aceste idei contradictorii despre creativitate și a subliniat faptul că „Ceea ce adesea este  interpretat ca o scădere a creativității legate de vârstă, poate fi în schimb o reflecție de suprafață a schimbărilor care apar odată în planurile cognitive, emoționale și psihologice care stau la baza influenței culturale”.

Așadar, la vârsta adultă creativitatea nu se reduce, ci au loc schimbări, cum ar fi cele cognitive: scăderea rapidității de a rezolva o problemă, deorece, având perspective și idei multiple, adulților le este dificil să ia o decizie rapidă.

În ultimul deceniu, s-au generat mai multe teorii cu privire la acest proces, iar după cum ne așteptam s-a pus sub semnul întrebării dacă ne naștem cu abilitatea de a fi creativi sau dacă ne-o  dezvoltăm pe parursul anilor.

Amabile (1983) a propus un model al creativității care  descrie modul în care abilitățile cognitive (memoria, imaginația etc.), caracteristicle personale și factorii sociali contribuie la generarea unui idei creative.

Ea afirmă că mediul nu numai că influențează creativitatea, dar de asemenea aceasta este influențată de schimbările culturale.

V-ați fi gândit oare că disfuncționalitatea afectivă poate fi un ingredient al creativității? 

Ghidându-ne la poveștile artiștilor precum Vincent Van Gogh sau Sylvia Plath în care ne este ilustrată viața problematică  a geniilor creative, am putea crede că emoțile negative sau depresia pot avea un efect pozitiv asupra creativității.

Dar, să nu neglijăm imaginile pozitive ale creativității, precum cea a matematicianului Henri Poincare, care a declarat că a simțit influențele creativității find realaxat într-o vacanță (Vernon, 1970) sau ale lui Mozart care a declarat că momentele în care se simte bine, în care are o dispoziție plăcută, sunt cele mai constructive moduri de a-si spori creativitatea:  

„Când sunt eu, de unul singur, complet eu însumi, plin de voie-bună- călătorind într-un vagon, plimbându-mă după o masă bună, sau noaptea când nu pot dormi, în astfel de ocazii îmi vin cele mai multe idei bune într-un mod abundent”.

În plus, Alice M. Isen a artătat că starea de bine provenită din trăirea emoților pozitive conduce la un nivel mult mai ridicat al potențialului creativ. Așadar, persoanele cu o bună dispoziție produc mai multe răspunsuri unice și divergente față de cele cu dispoziție neutră sau proastă.

S-au identificat trei 3 efecte pozitive principale ale starii de bine, implicit a emoților pozitive, asupra proceselor cognitive:

1. Informațile, amintirile și ideile noastre ne stau la dispoziție, ceea ce va conduce la realizarea de mai multe asocieri între ele;

2. Este sporită importanța ideilor creative care sunt considerate  ca find  importante  pentru sarcină sau scop;

3. Este crescută probabilitatea ca diverse elemente cognitive ă se asocieze.

Prin urmare, caută să eplorezi afectivitatea pozitivă, acele emoții ce țin de bucurie, veselie, încântare, entuziasm pentru a spori contextul în care să dezvolți și să manifești creativitate, dar și pentru a îmbunătăți starea ta de bine.

Dacă nu reușești să faci asta singur, amintește-ți că psihologul nu există doar pentru a „repara depresia”, ci și pentru a te ajuta pur și simplu să simți mai multă fericire în viața ta.

Un articol scris de :

Paladi Maria Angelica,

Studentă la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, UBB Cluj