Descoperă · marți, 12 nov.

Respiro Help

Abilități academice sau sociale? – dezvoltarea preșcolarului (I)

Între preocupările părintelui modern, poți identifica tot mai des grija pentru abilitățile „academice”. Știe cifrele? Recunoaște formele geometrice? Poate citi pe litere? Poate vorbi în limba engleză? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care consumă tot mai mult din resursele părintelui de astăzi. Și totuși, să fie oare aceasta miza anilor de preșcolaritate?

Studiile de specialitate încearcă să răspundă acestei întrebări, sugerând că balanța ar înclina mai degrabă spre un vehement „nu”. Așadar, cercetătorii indică faptul că, în fapt, abilitățile sociale sunt cele a căror dezvoltare ar trebui să fie prioritară la această vârstă. Un argument covingător în acest sens este faptul că, pe termen lung, un copil dezvoltat social încă din perioada preșcolarității va deveni un adult mai adaptat decât unul care are însușite toate abilitățile academice, dar care nu și-a atribuit moduri sănătoase de interacțiune cu ceilalți. Mai mult, studiile indică o mai crescută stare de bine ca adult pentru copiii aflați în prima situație descrisă, cunoștințele școlare sau statutul economic contribuind mai puțin la această stare generală de mulțumire cu propria viață. 

Până în acest punct, accentul a căzut mai degrabă pe balanța abilități academice - abilități sociale și spre talerul care atârnă mai greu pentru dezvoltarea pe termen lung a copilului. Dar până la urmă, care sunt acele competențe sociale pe care le-ar putea urmări un părinte?

Un prim răspuns ar fi răbdarea, urmărită la copii, cel mai adesea, sub forma așteptării rândului. Fie că e vorba de a aștepta rândul până să primească mingea ori să aștepte până îi vine rândul să spună poezia, răbdarea este una dintre abilitățile de care cel mic va avea nevoie întreaga sa viață. Tot în această categorie putem include și împărțitul jucăriilor, una dintre marile provocări pentru copiii aflați în săli de grupă unde colegii tind, mai mereu, spre aceleași jucării. Un copil care învață să dea și celuilalt din ceea ce i-a adus lui bucurie, va ști și ca adult că grija se îndreaptă nu doar spre propria persoană, ci și spre ceilalți.

Și dacă tot a venit vorba de jucării, o altă abilitate socială utilă preșcolarului este aceea de respectare a regulilor, fie prin activitățile structurate din cadrul programului de grădiniță, fie prin joc nestructurat. Dacă e vorba de prima situație, este limpede că activitatea didactică în care cei mici sunt implicați presupune anumite reguli: vorbim pe rând, ascultăm ce spun și ceilalți, stăm pe loc atunci când citim o poveste, cerem un obiect de care avem nevoie etc. Aceleși norme le putem găsi și în cea de-a doua situație, jocul nestructurat, dar acesta presupune o mai mare libertate în alegerea temei: copiii pot ei să aleagă jucăriile pe care le implică în activitatea lor recreațională, decid ei dacă jocul va fi de-a bucătarii, animăluțele din pădure sau constructorii de mașini. Cert este că, pentru un copil care învață de pe acum că există anumite reguli care nu pot fi flexibilizate, în perioada adultă se va adapta cu o mai mare ușurință la un loc de muncă, unde nu va avea libertatea să facă mereu doar ceea ce dorește.

Un alt răspuns ar fi controlul impulsurilor. Dacă stăm să ne gândim, ca adulți ne lovim de o multitudine de situații în care, primul lucru pe care e vine să îl facem nu este și cel mai potrivit. Când un coleg de muncă ne supără, poate nu ne ghidăm după impulsul de a țipa imediat la el, ci îi spunem într-o manieră civilizată ce ne-a deranjat. Dar oare ce face un copil care, în perioada preșcolară nu poate, biologic vorbind să oprească astfel de impulsuri cu ușurință? Răspunsul este: lovește. De multe ori, copiii se confruntă cu ceea ce noi numim „agresivitate” pentru că creierașul lor nu a ajuns încă la maturitatea unui adult. Așadar, perioada preșcolarității este un moment foarte bun de exersare a acestui control, prin intrarea în diferite situații care să le solicite această abilitate, alături de un adult care să le poată veni în ajutor.

Un articol scris de Maria Coșuțiu, psiholog

Login Ca sa adaugi un comentariu trebuie sa te loghezi.

Articole Similare

8 distorsiuni negative care pot avea un impact enorm asupra relației tale
​​​​​​​Sunt anumite aspecte într-o relație care țin de modul în care gândim și prin prisma aceasta ne raportăm la celălalt.
Ești o persoană creativă?
Oamenii cu adevărat creativi au capacitatea de a schimba modul fundamental în care vedem, înțelegem, apreciem sau facem lucrurile.
Mâncatul pe fond emoțional – cum te afectează?
Ce se întâmplă însă când hrana devine mai mult decât o sursă de energie pentru corp?
Ce este inteligența emoțională?
Cu toții cunoaștem cel puțin o persoană care, prin orice impas ar trece, gestionează stresul și emoțiile negative și emană pozitivitate în ciuda oricărui eșec.
Ce este terapia online?
Terapia online, cunoscută și ca teleterapie, consiliere cibernetică sau e-terapie oferă persoanelor ce au nevoie de ajutor posibilitatea de a discuta cu un psihoterapeut în vederea ameliorării afecțiunii/situației neplăcute pe care o întâmpină.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!