Descoperă · miercuri, 27 nov.

Respiro Help

10 adevăruri științifice despre oamenii îndrăgostiți

Viața fără iubire este ca un copac fără flori sau fructe. Khalil Gibran

Iubirea este una dintre cele mai importante emoții pe care le experimentăm și totuși deseori este atât de greu de înțeles. Creierul uman este construit în mod natural pentru a dezvolta relații și a ne apropia de ceilalți, chiar dacă uneori experimentăm singurătate și respingere.

Din motive biologice și culturale, mulți dintre noi credem că avem nevoie de o relație de dragoste de durată pentru a ne simți împliniți cu adevărat. Cu toate acestea, în realitate iubirea nu este neapărat o stare neschimbătoare. O relație trainică bazată pe iubire nu este automată, ci necesită efort, implică lipsa egoismului și capacitatea de a fi vulnerabili.

Vă prezentăm mai jos 10 argumente științifice pentru a vă ajuta să înțelegeți cu adevărat ce este și ce nu este… dragostea:

1. Dragostea este diferită de pasiune, plăcere sau dorință

Pentru majoritatea dintre noi atracția fizică este o parte importantă a iubirii, dar dragostea emoțională este diferită de plăcere (voluptate). Acesta este motivul pentru care aventurile de o noapte și întâlnirile spontane al căror numitor comun este alcoolul, nu tind să conducă spre relații pe termen lung. Studiile bazate pe scanări ale creierului uman în timp real arată că manifestăm plăcerea în aria specifică motivației și recompensei creierului, în timp ce manifestarea iubirii se poate observa în dreptul ariilor ale căror corespondente sunt grija și empatia.

2. Iubirea este atât un sentiment de moment, cât și o stare psihică durabilă 

Există dovezi care susțin expresia - două inimi bat împreună ca una singură: noi cercetări demonstrează că experimentăm dragostea în momentul în care ne unește o comuniune aparte pentru o altă persoană. În aceste situații de legătură profundă, oamenii îndrăgostiți își reflectă reciproc expresiile faciale, gesturile și chiar anumite tabieturi fiziologice. Însă dragostea poate fi și o stare mentală și emoțională de durată în care ne îngrijim profund de bunăstarea celuilalt, ne simțim mișcați de durerea celuilalt și suntem motivați să contribuim la ameliorarea suferinței persoanei dragi.

3. Construirea relațiilor de durată necesită efort

O meta-analiză a celor mai bune studii desfășurate de-a lungul timpului asupra relațiilor evidențiază anumite modele de comportament specifice cuplurilor implicate într-o relație de lungă durată pe care acestea le împărtășesc: partenerii gândesc pozitiv unul despre altul atunci când nu sunt împreună; își susțin reciproc creșterea și dezvoltarea personală și trec împreună prin experiențe din care pot învăța și se pot îmbunătăți pe plan individual.

4. Putem îmbunătăți capacitatea de a iubi

Cercetările privind starea de spirit pozitivă și compasiunea arată că practicarea acestora stimulează creierul pentru a gândi mai pozitiv și mai empatic în doar câteva luni. Călugării care practică compasiunea și își antrenează în mod regulat mintea pentru a adopta acest concept în viața de zi cu zi, au un ritm diferit de unde cerebrale alfa decât alte persoane care nu acordă atenție acestui aspect. Atunci când petreci timp meditând asupra compasiunii, în creier sunt stimulați centrii care țin de empatie și emoțiile pozitive, fiind diminuată activitatea centrilor determinanți pentru teamă.  

5. Nu este doar în capul tău

Un număr mare de cercetări arată că o relație bazată pe iubire este benefică pentru sănătatea fizică pe termen lung - s-a dovedit că singurătatea și lipsa relațiilor sociale ne pot scurta viața la fel de mult ca fumatul (acest efect poate fi diminuat atunci când aparții unui grup: membru al unei biserici, al unei sinagogi sau al unui grup comunitar). În special pentru bărbați, căsătoria îmbunătățește sănătatea pe termen lung - iar decesul unei soții poate reprezenta pentru aceștia un factor de risc pentru moartea înainte de vârsta bătrâneții. Nu știm dacă acest lucru se datorează faptului că soțiile își încurajează soții să aibă grijă de sănătatea lor sau dacă are legătură directă cu conexiunea fizică și emoțională a partenerilor.

6. Dacă ne concentrăm să iubim, putem spori acest sentiment

Când ne concentrăm atenția în mod deliberat asupra sentimentelor și acțiunilor față de persoana iubită, inițiem un schimb reciproc de apreciere și fericire. Fiți sinceri: cu toții ne dorim ca partenerul să aibă grijă de noi, să se gândească la nevoile pe care le avem și ne place să fim apreciați. De asemenea, cercetările arată că exprimarea recunoștinței în cuvinte sau acțiuni creează, de fapt, emoții pozitive atât pentru cel care dăruiește, cât și pentru receptor.

7. Nu este o cantitate fixă

A iubi o persoană, chiar și foarte mult, nu înseamnă că ai mai puțin de oferit celorlalți. De fapt, opusul este adevărat: iubirea este o capacitate pe care o poți dezvolta în tine însuți atât pe plan psihic, emoțional cât și practic, prin acțiuni care arată grija pentru partener. Atunci când investim în relație și ne bucurăm pentru sentimentele frumoase pe care le oferim, toate aceste trăiri ne motivează să devenim mai iubitori în general. 

8. Dragostea nu este necondiționată

Una dintre precondițiile sentimentului de iubire este starea de siguranță și încredere. Pentru a putea investi grijă și empatie în relație, cortexul prefrontal trebuie să trimită un semnal către amigdală (centrul de alarmă al creierului) pentru a opri răspunsul automat de „rezistență forțată sau fugă”. Persoanele care au suferit traume sau abuzuri în copilărie, care au fost neglijate sau au avut parte de experiențe care au amenințat dorința de atașament, pot întâmpina dificultăți în a opri această reacție de „rezistență forțată sau fugă” sau nu se simt suficient de în siguranță pentru a iubi. 

Această reticență poate fi depășită cu ajutorul terapiei sau, uneori, alături de un partener care demonstrează în mod repetat că este demn de încredere și grijă. 

9. Dragostea este contagioasă

Exprimarea practică a iubirii și acțiunile pline de grijă, compasiune și empatie pot inspira aceste sentimente în alte persoane. Acesta este motivul pentru care lideri precum Dalai Lama sau Nelson Mandela îi inspiră pe adepți să devină cea mai bună versiune a lor.

10. Dragostea nu este neapărat pentru totdeauna, dar poate fi

În Sonetul 116, Shakespeare scria: „Iubirea nu-i iubire dacă se schimbă atunci când întâmpină schimbare”. Știm astăzi că iubirea statornică, neschimbătoare este posibilă, dar nu poate fi supusă unei norme. De fapt, unii teoreticieni chiar pun la îndoială ideea unui „sine” invariabil, static - nu suntem aceeași persoană astăzi ca și acum 10 ani. Experiențele de viață pot aduce modificări asupra modului de gândire, a comportamentului, iar relațiile pot întâmpina provocări atunci când nevoile unei persoane se schimbă sau când ambii parteneri se dezvoltă în direcții diferite.

Acestea fiind spuse, cercetătorul Art Aron și colegii de la Universitatea Stony Brook au demonstrat că atunci când se gândesc la partenerii de viață, scanările relizate pe creierul unei minorități de oameni care experimentează în relația de cuplu o dragoste autentică, de lungă durată, sunt asemănătoare cu scanările creierului persoanelor abia îndrgăostite.

Sursa: https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-mindful-self-express/201311/10-research-based-truths-about-people-in-love

 

Login Ca sa adaugi un comentariu trebuie sa te loghezi.

Articole Similare

Tiparele de atașament în copilărie și în cuplu
Tipurile de atașament manifestate de adulți în relațiile de cuplu sunt similare cu cele dezvoltate de copii.
Abilități academice sau sociale? – dezvoltarea preșcolarului (I)
Între preocupările părintelui modern, poți identifica tot mai des grija pentru abilitățile „academice”.
Fenomenul bullying. Ce este și cum poate fi recunoscut?
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament intenționat, ostil, repetat de-a lungul timpului, care implică un dezechilibru de putere.
Ce este și ce presupune psihoterapia?
Dacă toate informațiile pe care le cunoști despre psihoterapie provin de la televizor sau din filme, este posibil să ai câteva noțiuni greșite despre ceea ce se întâmplă în cabinetul unui psiholog.
Sinuciderea și prevenirea ei
Sinuciderea este a doua cauză de deces pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.