Teama de respingere şi cum o gestionăm

Teama de respingere este o variabilă care poate ieşi la suprafaţă în diferite momente ale vieţii, precum în interviurile de angajare, în oportunităţile de a întâlni noi oameni, în relaţii ori în activităţi care ne expun social. Din păcate, această teamă ne afectează negativ calitatea vieţii, cenzurându-ne şi nepermiţându-ne să ne dezvoltăm şi să comunicăm armonios. Partea bună este că putem să învăţăm să o gestionăm.

Teama de respingere nu va dispărea de pe o zi pe alta, însă este posibil să o ţinem sub control. Deseori, această teamă este mascată de comportamente care apar pentru a o masca, iar primul pas pentru a putea controla emoţia este să putem observa comportamentele care apar automat printr-o încercare a creierului de a ne proteja de persoana care ne-ar putea respinge. De exemplu, mulţi oameni care se tem de respingere învaţă să „meargă pe vârfuri” în contexte sociale, ca nu cumva să supere pe cineva. Astfel, ei deseori nu se arată aşa cum sunt, nu îşi exprimă nevoile şi încearcă continuu să nu deranjeze, dând impresia că poartă permanent o mască. Aceste acţiuni au deseori efectul opus celui dorit, deoarece cei din jur pot percepe o astfel de persoană ca fiind lipsită de autenticitate.

„Frica de respingere este mai rea decât respingerea însăşi.”  (Nora Profit)

People-Pleasing sau a mulţumi pe toată lumea

Se spune că e imposibil să mulţumeşti pe toată lumea, însă cineva care are teamă de respingere exact asta va încearca să facă. Din dorinţa de a fi acceptate şi iubite, persoanele cu această frică întâmpină mari dificultăţi în a-i refuza pe ceilalţi, chiar şi atunci când sarcina care li se cere necesită un efort ridicat şi le împiedică propriile planuri (Houghton, 2010). În acelaşi timp, teama de a fi respins îi face pe oameni să accepte şi să încurajeze comportamente cu care nu sunt de acord, care poate sunt imorale sau nedrepte, totul pentru a nu risca să fie respinşi sau abandonaţi de către o altă persoană.

Pasivitate

O altă modalitate de a exprima prin comportament teama de respingere este atitudinea pasivă. Acest lucru presupune evitarea cu orice preţ a conflictelor, pentru că un conflict prevesteşte o situaţie în care individul nu se mai simte acceptat, declanşându-se frica de respingere. Un răspuns comportamental frecvent este ignorarea propriilor nevoi şi pretinderea că totul este în regulă, pentru a nu deranja pe cineva şi a nu fi în contradicţie.

Soluţii

Am enumerat mai sus modalităţi în care creierul nostru se adaptează inconştient la mediu pentru a evita să experimenteze teama de respingere. Prin a observa când intrăm automat în acele roluri, putem să încercăm să ne controlăm. O modalitate eficientă de comunicare atunci când observăm că suntem pasivi este asertivitatea (Potts & Potts, 2013). Aceasta presupune să ne exprimăm nevoiele şi dorinţele în cadrul grupului fără a fi agresivi sau defensivi. Totuşi, e important să precizăm că auto-observarea şi comunicarea asertivă nu vor fi suficiente în cazurile grave de teamă de respingere.

Din păcate, nu există o soluţie generală care să vindece complet această teamă, şi asta deoarece nici cauza nu este una generală. Deşi de cele mai multe ori frica de respingere îşi are rădăcinile în copilăria timpurie, momentul exact care a declanşat-o şi mediul care a susţinut-o pe termen lung diferă de la persoană la persoană. Prin urmare, dacă experimentezi un nivel al temerii de respingere ridicat care îţi afectează experienţa vieţii, este recomandat este să iei legătura cu un psihoterapeut, care va lucra cu tine la nivel individual şi te va susţine pentru a reuşi să gestionezi această emoţie dezadaptativă.  

Referinţe bibliografice:

Houghton, K. (2010). And then I’ll be happy! Stop sabotaging your happiness and put your own life first. Globe Pequot Press.

Potts, C. & Potts, S. (2013). Assertiveness: How to be strong in every situation. Capstone.

Autor: Lidia Mihailidis, Universitatea Babeș-Bolyai