Social media - te ajută sau nu să treci peste o despărțire?

Cercetările referitoare la rețeaua de socializare Facebook s-au concentrat în primul rând pe beneficiile interacțiunii sociale, acordând destul de puțină atenție modului în care acest site de socializare poate genera complicații în perioada pe care o traversezi după o despărțire. În ciuda dovezilor tot mai mari ale beneficiilor utilizării Facebook, majoritatea studiilor neglijează să investigheze potențialul dezavantaj al conectivității la internet. În timp ce Facebook poate facilita menținerea contactului cu prietenii și informarea cu privire la viețile acestora, accentul pus de această platformă pe conexiunea dintre oameni poate fi considerat, de asemenea, ca prezentand provocări semnificative atunci când vine vorba de ruperea contactului – și mai ales cu partenerii romantici din trecut.

De exemplu, deoarece Facebook a devenit atât de prezent în viața de zi cu zi și a fost legat de multe beneficii sociale, există puține încurajari pentru utilizatori ca să elimine o conexiune, sau prietenie de pe Facebook, cu atat mai puțin să-și ștergă complet conturile (Gershon, 2010). Ideologia mass-media poate induce faptul că, chiar și persoanele pe care le-ai văzut o singură dată și cu care ai avut un minim de interacțiune, sunt candidați perfecți la a fi prieteni pe Facebook; prin urmare, în contextul despărțirilor romantice, un individ poate fi reticent în a-și șterge fostul partener chiar și atunci când este în interesul său să facă acest lucru (Gershon, 2010; Holmes, 2010).

Cercetările sugerează că menținerea unei legături cu un fost partener poate inhiba capacitatea unui individ de a trece peste o despărțire romantică (Kross, Egner, Ochsner, Hirsh și Downey, 2007; Marshall, 2012; Marshall, Bejanyan și Di Castro, 2013; Sbarra & Emery, 2005). Această problemă este agravată de faptul că activitățile de supraveghere au fost amplificate in mediul online (Raynes-Goldie, 2010; Tokunaga, 2011; Young & QuanHaase, 2013).

Practicarea consecventa a acestor activitati de supraveghere ale unui fost partener vor duce la creșterea nivelului de suferință după o despărțire. Marshall (2012) a constatat că „supravegherea pe Facebook a fost asociată cu o suferință mai mare în timpul despărțirii, cu sentimente mai negative, cu dorința sexuală și cu dorul de fostul partener, dar și cu o stagnare  a dezvoltarii personale” (p. 521). Acest studiu a demonstrat mai departe faptul că rămânând  prieten pe Facebook cu un fost partener a dus la scăderea stimei de sine, dar nu a generat sentimente negative față de fostul partener (Marshall, 2012). Prin urmare, Marshall (2012) a concluzionat că atât creșterea personala, cât și recuperarea după despărțire pot fi împiedicate de un contact susținut și persistent cu un fost partener pe Facebook, ceea ce poate limita capacitatea de a merge mai departe, chiar dacă expunerea se bazează pe legături slabe.

S-a constatat că trei aspecte ale utilizării Facebook contribuie la amplificarea suferinței cauzate de o despărțire:

1. Cel mai frecvent factor generator de stres a fost profilul fostului partener. Chiar și cei care nu au încercat în mod activ să vadă profilul de Facebook al fostului partener, s-au trezit făcând acest lucru din neatenție atunci când conținutul postat de acesta a apărut în fluxurile lor de noutati.
2. „Situația amoroasă”, așa cum este menționată pe profilul fiecărui utilizator a fost a doua sursă majoră de suferință pentru participanții studiilor efectuate. Mulți participanți au discutat despre modul în care deciziile de a-și schimba statutul relației de la ”într-o relație” la „singur” sau de a-l elimina cu totul au ridicat o serie de probleme.
3. Arhivele digitale în care erau prezenți și foștii lor parteneri pe Facebook i-au făcut pe unii participanți să-și amintească lucruri pozitive din relațiile lor anterioare și să se simtă confuzi în legătură cu despărțirea.

Despărțirile sunt o provocare pentru mulți, în parte pentru că profilul cuiva se schimbă în același timp în care identitatea lor se schimbă de la o persoană aflată într-o relatie, la una singură. 

În ceea ce privește strategiile de coping cele mai eficiente, depinde de fiecare individ și de ce aspecte ale  platformei Facebook le provoca cea mai mare suferință. De exemplu, blocarea postărilor fostului partener din fluxul de noutati poate funcționa pentru cineva care nu a participat în mod activ la supravegherea fostului partener, dar ar fi inutil pentru cineva care urmarea în mod activ profilul fostului partener, de mai multe ori pe zi. Într-o astfel de situație, ștergerea profilului fostului partener poate fi o strategie mai eficientă. În mod similar, unii oameni pot avea albume de fotografii cu un fost partener, în timp ce alții nu au niciunul și, prin urmare, nu trebuie să ia decizii cu privire la ce să facă cu fotografiile partajate pe Facebook după despărțire. Nu există o singură soluție care să funcționeze pentru toată lumea, însa fiecare persoană își poate alege și personaliza propria strategie de a trece peste o desparțire făra ca influența Facebook să fie una negativă.

Bibliografie selectivă:

1. Lukacs, V., & Quan-Haase, A. (2015). Romantic breakups on Facebook: new scales for studying post-breakup behaviors, digital distress, and surveillance. Information, Communication & Society, 18(5), 492-508.
2. Haimson, O. L., Andalibi, N., De Choudhury, M., & Hayes, G. R. (2018). Relationship breakup disclosures and media ideologies on Facebook. New Media & Society, 20(5), 1931-1952.
3. McDaniel, B. T., Drouin, M., Dibble, J., Galovan, A. M., & Merritt, M. (2021). Are You Going to Delete Me? Latent Profiles of Post-Relationship Breakup Social Media Use and Emotional Distress. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking.