Superioritatea iluzorie sau efectul Dunning-Kruger
A considera că tu știi cel mai bine sau că le știi pe toate în domenii despre care s-ar putea să nu ai habar, sau a nega posibilitatea ca un altul să se priceapă mai bine decât tine, sunt doar câteva fațete ale superiorității iluzorii, o eroare cognitivă care afectează felul în care te autoapreciezi și te împiedică să te focusezi pe dezvoltarea abilităților personale.
David Dunning și Justin Kruger, doi cercetători de la Departamentul de Psihologie al Universității Cornell, au inițiat o serie de cercetări pe această temă și sugerează faptul că există o anumită tendință de avea opinii foarte favorabile în ceea ce privește abilitățile personale în mai multe domenii, atât sociale cât și intelectuale. Acest fenomen a fost denumit în diverse moduri de-a lungul timpului, printre care și efectul Dunning-Kruger.
Studiile pun în evidență faptul că există, pe de o parte, o tendință de supraapreciere a persoanelor incompetente într-un anumit domeniu, iar pe de altă parte tendința celor cu abilități dezvoltate este de subapreciere. Cu alte cuvinte, avem tendința să ne considerăm mai pricepuți decât suntem în realitate în domenii în care nu avem cunoștințe, și de a ne considera mai puțin pricepuți pe domeniile în care știm despre ce este vorba. Cercetătorii consideră că supraestimarea este urmarea faptului că persoanele lipsite de abilități într-un domeniu „suferă o povară dublă”: pe de o parte, din lipsă de cunoștințe, fac alegeri nefericite și ajung la concluzii eronate, iar pe de altă parte sunt lipsiți de capacitatea de a conștientiza propria incompetență.
Într-o serie de patru studii, cercetătorii au arătat că subiecții care au obținut rezultatele cele mai slabe la teste de gramatică, logică și umor și-au evaluat abilitățile în aceste domenii ca fiind mult mai bune decât erau în realitate. Mai mult, pe lângă faptul că ne supraapreciem, cu cât cunoaștem mai puțin despre un anumit subiect, cu atât suntem mai incapabili să recunoaștem expertiza persoanelor care au abilități înalte în legătură cu subiectul respectiv. Astfel, cu cât sunt mai slab pe un anumit domeniu, cu atât voi fi mai sigur că un altul nu se poate pricepe mai bine. Persoanele lipsite de abilități par să nu fie sensibile la feedback-ul pe care-l pot obține prin compararea cu ceilalți, deși în acest fel ar putea învăța și s-ar putea dezvolta. Un alt fenomen pus în evidență de aceste studii, dar care constituie un motiv de optimism, este că singura cale de a determina o persoană să se raporteze corect la propriile abilități este să fie ajutată să-și dezvolte abilitățile în domeniul respectiv. Cu alte cuvinte, dacă vrei să-ți dai seama cât de bine te pricepi la ceva, este nevoie să începi să înveți despre acel ceva.
Sursa: Unskilled and Unaware of It: How Difficulties in Recognizing One's Own Incompetence Lead to Inflated Self-Assessments (1999). Journal of Personality and Social Psychology, vol. 77, nr. 6, pp. 1121-34.
Articol scris de: Dragomir Ramona