Descoperă · marți, 25 feb.

Respiro Help

Stilurile de comunicare în cuplu care pot prezice sfârșitul unei relații

 

Cei patru călăreți ai Apocalipsei sunt o metaforă care prezintă sfârșitul lumii în Noul Testament. Ei descriu extinderea teritorială prin războaie, foamete și respectiv, moartea. În psihologie, folosim deseori această metaforă pentru a descrie patru stiluri de comunicare în baza cărora, potrivit cercetărilor, se poate prezice sfârșitul unei relații.

1. Critica

Primul călăreț este critica. A-ți critica partenerul este diferit de a rosti o observație sau de a exprima o nemulțumire. Ultimele două situații se referă la probleme specifice, în timp ce critica reprezintă un argument ad hominem (din latină: „atac împotriva unui om"). Este o ripostă îndreptată asupra partenerului care pătrunde în profunzime. De fapt, atunci când critici poți produce daune majore.

Este important să înveți diferența dintre exprimarea unei nemulțumiri și critica:

  • Plângere: „Am fost speriat atunci când ai întârziat și nu m-ai sunat. Am crezut că am fost de acord că vom face lucrul acesta unul pentru celălalt.”

  • Critică: „Niciodată nu-ți dai seama că printr-un astfel de comportament poți răni alte persoane. Nu cred că ești atât chiar atât de uituc, ci mai degrabă ești egoist. Nu te gândești niciodată la alții! Nu te gândești niciodată la mine!”

Dacă descoperi că tu și partenerul tău vă criticați deseori unul pe celălalt, nu asumați că relația este sortită eșecului. Problema criticilor este că, atunci când devin omniprezente, deschid calea pentru alte probleme dăunătoare. În aceste situații, victima se simte agresată, respinsă și rănită, iar adesea se creează o escaladare a conflictelor în timpul cărora primul călăreț apare tot mai frecvent și cu o intensitate progresivă care va conduce în cele din urmă spre dispreț.

2. Dispreț

Al doilea călăreț este disprețul. Când comunicăm în această stare, suntem cu adevărat răutăcioși - îi tratăm pe ceilalți cu lipsă de respect, îi înjosim prin sarcasm, îi ridiculizăm, le adresăm anumite cuvinte neplăcute și folosim în mod peiorativ limbajul corpului (a-ți da ochii pe spate, a lua în derâdere). Ținta disprețului este una precisă: ea determină victima să se simtă desconsiderată și fără valoare.

Disprețul întrece cu mult critica. În timp ce critica atacă modul de a fi al partenerului, disprețul își impune o poziție de superioritate morală:

  • „Ești obosit? Oh, nu te mai plânge atâta! Eu am fost alături de copii toată ziua, alergând ca înnebunită pentru a avea grijă de casă și tot ce faci tu când te întorci acasă de la serviciu este să te așezi frânt pe canapea, asemeni unui copil și să te joci jocuri video. Nu am timp să mă ocup de încă un copil. Ai putea fi mai jalnic decât atât?"

Cercetările demonstrează că atunci când cuplurile sunt caracterizate de dialoguri disprețuitoare, partenerii au mai multe șanse să sufere de boli infecțioase (răceli, gripă etc.) din cauza sistemului imunitar slăbit! Disprețul este alimentat de gânduri negative de lungă durată despre partener; aceste gânduri apar cu recurență atunci când unul dintre cei doi lansează atacuri dintr-o poziție plină de superioritate.

Cel mai important aspect - disprețul este cel mai frecvent predictor al divorțului. Ca să-ți salvezi relația trebuie să elimini acest aspect negativ!

3. Atitudinea defensivă

Al treilea călăreț este atitudinea defensivă și de obicei este un răspuns la critică. Cu toții am acționat defensiv cel puțin o dată, iar acest călăreț este nelipsit atunci când relațiile se află pe marginea prăpastiei. Când ne simțim acuzați pe nedrept, căutăm scuze și jucăm rolul victimei nevinovate, pentru a contracara atitudinea partenerului.

Din păcate, această strategie nu este aproape niciodată de succes. Scuzele noastre transmit partenerului că nu luăm în serios preocupările sale și că nu ne asumăm responsabilitatea pentru greșelile noastre:

  • Întrebare: „I-ai sunat pe Betty și Ralph pentru a-i anunța că nu venim diseară la ei, așa cum am promis de dimineață?”

Răspuns defensiv: „Am fost mai mult decât ocupat astăzi. De fapt, tu știi prea bine cât de aglomerat a fost  programul meu. De ce nu ai sunat tu?!”

Această persoană nu numai că răspunde defensiv, dar dă vina pe partener în încercarea de a-l transforma în vinovat. La polul opus, un răspuns non-defensiv poate exprima asumarea responsabilității, admiterea greșelii și înțelegerea perspectivei partenerului:

  • „Ups, am uitat. Ar fi trebuit să te rog în dimineața asta să suni tu, pentru că știam că ziua mea va fi la extra plină. E greșeala mea. Am să-i telefonez chiar acum.”

Deși este perfect de înțeles să acționezi defensiv atunci când ești stresat și te simți atacat, această abordare nu va avea efectul dorit. Această atitudine greșită va genera escaladarea conflictului. Acest lucru se datorează faptului că a fi defensiv este într-adevăr un mod de a-ți învinui partenerul și nu permite gestionarea sănătoasă a conflictelor.

4. Izolarea

Al patrulea călăreț este izolarea, care de obicei este un răspuns la dispreț. Izolarea are loc atunci când ascultătorul se retrage din interacțiune, se închide în sine și pur și simplu nu mai răspunde partenerului. În loc să discute problemele împreună cu partenerul lor, persoanele care se izolează apelează la manevre evazive, cum ar fi întoarcerea spatelui, se prefac că sunt ocupate sau se eschivează prin comportamente obsesive sau distractive.

Este nevoie de timp pentru ca negativitatea creată de primii trei călăreți să devină suficient de copleșitoare încât atitudinea de izolare să devină de înțeles, dar atunci când se întâmplă, se transformă deseori într-un obicei greșit. Și, din nefericire, procesul de izolare nu este ușor de oprit. Este rezultatul acumulării unei presiuni la nivel fiziologic, iar atunci când ne izolăm nu mai suntem nici măcar într-o stare în care putem discuta lucrurile rațional.

Dacă simți nevoia de a te izola în timpul unui conflict, oprește discuția și cere-i partenerului tău să facă o pauză:

  • „Uite…, mă simt prea supărat să vorbesc despre asta. Putem, te rog, să facem o pauză și să revenim la această discuție mai târziu puțin? Va fi mai ușor să rezolvăm această problemă după ce m-am calmat.”

Apoi ia-ți 20 de minute pentru a sta singur și a face o activitate care te liniștește – poți citi o carte sau o revistă, poți face o plimbare, poți ieși la alergat. Încearcă orice metodă care te ajută să te descarci -  apoi întoarce-te la conversația neterminată odată ce te simți pregătit.

Ce se poate face

Identificarea celor patru călăreți în discuțiile conflictuale cu partenerul este un prim pas necesar pentru eliminarea lor, dar acest pas nu este suficient. Pentru a alunga conflictele și stilurile deficitare de comunicare, trebuie să le înlocuiți cu modele sănătoase, productive.

Din fericire, fiecare călăreț are și reversul medaliei: un comportament pozitiv care poate contracara negativitatea. 

 

SURSA: https://www.gottman.com/blog/the-four-horsemen-recognizing-criticism-contempt-defensiveness-and-stonewalling/ 

Articole Similare

Noua platforma online de consiliere și psihoterapie Respiro Help
Pentru a beneficia de serviciile de consiliere și psihoterapie puse la dispoziție de Asociația Respiro accesează link-ul: https://respiro.ro/consiliere/, crează-ți un cont de utilizator și urmează pașii indicați.
De ce nu îl părăsește? Cele mai comune motive pentru care femeile rămân lângă partenerii agresivi.
Violența domestică este un fenomen extrem de răspândit la nivel mondial.
11 indicatori ai anxietății legate de Covid-19. O nouă cercetare examinează factorii care determină anxietatea
Pandemia de Covid-19 a venit însoțită de o epidemie de îngrijorare. Dar cine este, mai exact, predispus la a experimenta simptomele acestei anxietăți?
Cele mai comune probleme din relațiile de cuplu
Oricât de multă fericire ne-ar aduce relațiile romantice, este inutil să spunem cât de multă muncă implică.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!