Stilul de viață. Comportamente de risc în sănătate
Zi de zi auzim despre ”un stil de viață sănătos”, însă câți dintre noi ne gândim cu adevărat la ceea ce înseamnă un stil de viață sănătos sau de ce este important să îl avem? Posibil am trecut cu toții prin zile mai grele în care am considerat că fumul unei țigări sau un pahar în plus nu ne pot afecta cu adevărat sau că stresul și lipsa de somn sunt componente normale ale vieții noastre.
În încercarea de a descrie comportamentele de risc și stilul de viață de risc vom descrie și anumite componente care influențează deciziile pe care le luăm în sănătate, respectiv în comportamentele de risc.
Stilul de viață se referă la toate comportamentele pe care le facem zi de zi, cum ar fi comportamentul alimentar, sportul, numărul orelor de somn, activitățile pe care le facem, nivelul lichidelor pe care le consumăm, consumul de substanțe nocive (alcool, cafea, tutun, etc.). Comportamentul de risc poate fi definit ca orice activitate întreprinsă de o persoană cu o frecvență sau o intensitate care crește riscul de îmbolnăvire sau de rănire. Cu alte cuvinte, un comportament de risc poate însemna chiar ceva ce face deja parte din rutina noastră.
Conform statisticilor, există zece cauze care conduc la o moarte prematură (în țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare), ca de exemplu: fumatul (activ sau pasiv), abuzul de alcool și substanțe, sedentarismul, regimul alimentar nesănătos, viața initmă condusă într-o manieră necumpătată, lipsa somnului, stresul, expunerea la soare fără protecție, comportamentul neadecvat în trafic, non-aderența la tratamente medicale (nerespectarea tratamentelor medicale conform indicațiilor date de medic ) și a programelor de screening ( este examinarea inițială, aplicată “în masă”, care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee și tehnici de investigație a unei populații în scopul identificării din timp a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc, cum ar fi cancerul de colon sau cancerul mamar).
Comportamentele de risc nu afectează doar sănătatea fizică, ci și performanța cognitivă, emoțiile și calitatea generală a vieții. Aceste comportamente sunt modelate de anumiți factori, cum ar fi: măsura în care ne considerăm susceptibili la o anumită boală (cum ar fi posibilitatea de a avea cancer pulmonar în cazul în care suntem fumători), percepția noastră asupra gravității consecințelor bolii, barierele percepute / costurile de adoptare a unui comportament de sănătate, beneficiile percepute ale adoptării comportamentului de sănătate vizat (cum ar fi renunțarea la fumat).
Acești factori determină credința noastră în amenințarea sănătății personale și în eficacitatea unui comportament de sănătate. De asemenea, există mai mulți factori care pot influența comportamentele de sănătate, cum ar fi: factori interni (de exemplu, un accident, senzația de durere etc.) sau factori externi (adică citirea unui articol în mass-media despre efectele unei diete nesănătoase, efectele vaccinului, cancer etc.).
Comportamentele se bazează pe intenții. Intențiile sunt de fapt motivația noastră care se concretizează într-un plan conștient de a face un anumit efort în scopul de a îndeplini comportamentul dorit. Astfel, cu cât ne dorim mai mult să adoptăm un comportament, cu atât este mai probabil să ajungem să facem acel comportament.
Intențiile sunt influențate de atitudinile pe care le avem față de un anumit comportament și de normele sociale legate de acel comportament; de exemplu epoca emancipării feminine (1920-1930) când era la modă ca femeile să fumeze, de asemenea, poate cu toții am auzit zicala ”după o masă copioasă, o țigară canceroasă”, zicală ce provine probabil dintr-o tradiție mai veche a bărbaților (înainte de anii 20) când se considera că fumatul ajută la digestie.
Atitudinile sunt o funcție a convingerilor noastre despre consecințele acțiunilor pe care le întreprindem, și anume: probabilitatea percepută că adoptarea unui anumit comportament va duce la un anumit rezultat (ca de exemplu, care credem noi că este probabilitatea ca dacă începem să consumăm alcool în fiecare zi să ajungem la ciroză) și evaluarea pe care o facem pe baza rezultatului apărut.
Dacă percepem rezultatele comportamentalor noastre ca fiind de dorit, este mai probabil ca să avem o atitudine pozitivă față de acel comportament particular. De exemplu, dacă adoptarea unei comportament de a alerga două ore în fiecare zi îl percepem având ca rezultat pierderea în greutate și un factor ce contribuie la creșterea calității vieții, îl vom considera util, vom dezvolta o atitudine pozitivă față de acest comportament.
Normele subiective sunt un alt factor care ne influențează deciziile în sănătate și reprezintă convingerea noastră că o altă persoană este semnificativă și că părerea acelei persoane contează foarte mult (ca de exemplu cazul medicului care a susținut că vaccinarea copiilor este un comportament negativ, dacă noi considerăm că părerea acelui medic este relevantă și adevărată pentru noi și opinia lui este în conformitate cu valorile noastre, atunci ne vom modela comportamentul în conformitate cu acele informații susținute de acesta).
Normele subiective sunt determinate de convingerile noastre și de motivația noastră de a ne conforma opiniilor altor persoane pe care le considerăm a fi semnificative. Există o diferență între normele sociale injuncte care reflectă preocuparea noastră de a fi aprobați de societate și normele descriptive care descriu modul în care ceilalți indivizi din societate acționează.
Ca recomandare, este foarte bine să avem grijă la atitudinea pe care ne-o formăm pentru că, cel mai probabil, va conduce spre comportamentele ce ne definesc stilul de viață.
Un articol scris de:
Adriana Diaconu,
Studentă la Facultatea de Psihologie și Stiințele Educației, Cluj-Napoca
