Eliberează-te · marți, 7 apr.

Respiro Help

Frustrat pe timp de izolare?

 

„Sunt frustrat.” Probabil asta simți acum. Probabil asta exprimi acum.

Frustrarea este o emoție frecventă în această perioadă, iar activitățile zilnice, importante pentru noi suferă modificări. 

Nu mai putem face lucruri cu care ne-am obișnuit, pe care le făceam în mod normal. Nu mai putem ieși din case, nu mai putem merge la muncă, la școală sau la facultate. Nu mai putem fi aproape de cei dragi. Viitorul devine incert. Toată viața noastră este dată peste cap, brusc, fără să fim avertizați. Suntem nevoiți să ne adaptăm unei situații fără precedent. Suntem nevoiți să tolerăm nesiguranța, teama, limitarea libertății.

Deși evoluția ne spune că suntem ființe superioare prin raționalitatea noastră, emoțiile preiau controlul într-o mulțime de situații. Este dificil să ne raportăm la ceea ce ni se întâmplă într-o manieră obiectivă, rațională, detașată. Investim emoții în persoane, în activități, în planuri de viitor. Odată ce unui anumit lucru îi este atribuită o emoție, el devine mai important, mai personal. Și tocmai de aceea, ne dorim ca acel lucru să corespundă așteptărilor noastre. În caz contrar, vom simți tristețe, dezamăgire, frustrare.

Frustrarea poate fi o emoție normală, adaptativă, dar pe măsură ce intensitatea ei crește poate să aducă o serie de dezavantaje și să ne împiedice să ne îndeplinim potențialul.

Mulți dintre noi vor spune că situația în care ne aflăm ne face să ne simțim frustrați. Vor spune că evenimentul este cauza comportamentelor și emoțiilor noastre. „Sunt frustrat pentru că stau izolat.”„Sunt ostil cu familia mea pentru faptul că trebuie să stau izolat.”

În realitate, însă, nu situația este de vină, ci modul în care ne raportăm la ea. Așadar, „sunt frustrat nu pentru că stau izolat. Sunt frustrat pentru că am anumite credințe negative legate de faptul că stau izolat.”

Fiecare dintre noi percepe în mod diferit ceea ce i se întâmplă. Cu toții trăim evenimente neplăcute de viață, toți întâmpinăm obstacole, dar sănătatea noastră psihică depinde de modul în care ne raportăm la ele.

Atunci când se produce un eveniment sau atunci când noi ne confruntăm cu o anumită situație sau cu o anumită emoție, îi vom oferi o semnificație, în funcție de convingerile noastre. Aceste convingeri sunt modelate de experiențele de viață, de modelele preluate de la părinți, prieteni, dar și de structura noastră de personalitate. Convingerile sau credințele sunt personale și se dezvoltă în timp.

Literatura de specialitate ne vorbește despre credințe iraționale, care ne afectează în mod semnificativ sănătatea psihică emoțională, modul de percepție al lumii. Printre aceste credințe se numără și toleranța scăzută la frustrare, care poate conduce la o serie de consecințe negative (emoții negative, comportamente care inhibă adaptarea și dezvoltarea). Atunci când spunem: „Sunt frustrat”, noi spunem de fapt: „Nu pot suporta acest lucru”, „Nu suport să mi se întâmple asta” sau „Nu suport să trăiesc această emoție.” Oare chiar nu putem suporta? 

Deși se întâmplă frecvent ca lucrurile să scape de sub control sau să nu meargă în direcția pe care ne-o dorim, deși ne putem simți triști, nervoși, demotivați, până la urmă, suportăm situația și mergem mai departe.

Așadar, e irațional să spun că nu suport să stau izolat. „Pot suporta, poate mai greu, dar pot suporta această situație.” „Îmi e greu să stau izolat, dar totuși o fac și viața mea merge mai departe.”

Putem face ceva să tolerăm frustrarea?

Răspunsul este da, putem.

Ce putem face?

1. Putem să fim mai flexibili. Asta nu înseamnă să negăm faptul că situațiile cu care ne confruntăm sunt dificile. 

Exemplu: „Îmi este greu să stau izolat, nu îmi place, dar pot suporta acestă situație.”

2. Putem să normalizăm experiența. Nu suntem singurii care se simt așa.

Exemplu: „Este o situație dificilă pentru multe persoane și este normal să resimt emoții negative.”

3. Putem să ne gândim la oportunitățile pe care ni le aduce această situație.

Exemplu: „Deși este dificil pentru mine să stau izolat, acum am mai mult timp pentru mine. Acum am timp să fac acele lucruri care îmi plac sau pe care voiam să le fac demult, dar nu găseam timp. Acum am mai mult timp pe care pot să-l petrec alături de familia mea (în caz că locuiesc cu familia).”

4. Putem să acceptăm faptul că nu putem controla multe lucruri din viața noastră. 

Exemplu: „Nu pot controla acestă situație. Tot ce pot să fac este să o accept și să încerc pe cât posibil să mă adaptez.”

5. Putem să conștientizăm efectele negative ale frustrării.

Exemplu: „Dacă voi continua să fiu frustrat, acest lucru îmi va afecta calitatea vieții, calitatea somnului, relațiile cu ceilalți și voi fi mai puțin productiv.”

6. Putem să ne concentrăm mai mult atenția asupra unor aspecte pozitive din viața noastră sau putem să ne concentrăm mai mult pe îndeplinirea unor scopuri relevante pentru noi.

Exemplu: „Mă simt frustrat din cauza acestei situații, dar mă pot gândi și la lucruri mai pozitive, pot să îmi mobilizez resursele în sensul îndeplinirii unor scopuri sau sarcini.”

„Sunt frustrat.” 

„Sunt, pentru că este o situație dificilă, prin care trecem cu toții. Sunt, pentru că trebuie să mă adaptez la un nou mod de viață. Sunt, pentru că nu am control asupra situației. Sunt frustrat. Dar știu că asta îmi poate face rău. Știu că deși îmi este greu, pot face față. Știu că în tot răul este și un bine. Știu că până lucrurile vor reveni la normal, voi avea mai mult timp pe care îl pot folosi din plin. Tot acest timp îmi va prinde bine. Voi putea să lucrez la proiecte personale, voi putea să mă odihnesc, voi putea să citesc acea carte pentru care nu găseam niciodată timp. Voi putea să petrec mai mult timp cu familia. În tot acest timp voi investi în mine, în potențialul meu, în bunăstarea mea. În acest timp voi putea investi în tot ce am neglijat prea mult timp.”

Autor: Maria Alexandra Moga

Bibliografie:

Dryden W., DiGiuseppe R. (1990). A Primer on Rational-Emotive Therapy.

Login Ca sa adaugi un comentariu trebuie sa te loghezi.

Articole Similare

Ce este o criză existențială?
Anxietatea existențială tinde să apară în momentul unor tranziții majore, fiind în strânsă legătură cu pierderea siguranței și sentimentului de securitate.
Cei patru călăreți ai Apocalipsei: predictorii despărțirii
Pașii spre o relație de lungă durată presupun identificarea stilurilor de comunicare distructivă atunci când sunt utilizate și înlocuirea acestora cu unele adaptative, sănătoase.
Cum să ai încredere în tine
Ce se întâmplă când nu avem încredere în noi înșine?
Cum să mergi mai departe?
Mulți dintre noi am trecut prin experiențe dureroase în relațiile romantice. Ne-a fost dificil să trecem peste unele dintre ele sau să uităm o anumită persoană. Probabil că mulți dintre noi ne-am aflat în situația de a rămâne blocați undeva în trecut, făr
Nu mai țipa la copiii tăi – metode alternative de disciplină!
Cum poți atrage atenția copiilor și cum îi poți face să te asculte?
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!