Cum știu dacă sufăr de depresie?
DEPRESIA ȘI CAUZELE APARIȚIEI EI
„E prea adesea o calitate a fericirii faptul că-i simți în fiecare clipă fragilitatea, în vreme ce depresia, când ești în miezul ei, pare o stare care n-o să treacă niciodată” afirma autorul Andrew Solomon în romanul său „Demonul amiezii. O anatomie a depresiei.” Afirmația are ca și suport propria experiență a autorului, dar și îndelungata cercetare a subiectului în mod teoretic și practic prin interacțiunea cu alți oameni care s-au confruntat de-a lungul vieții cu această afecțiune de internalizare.
Depresia este una dintre problemele mintale cu care o mulțime de oameni se confruntă. Ceea ce face provocator contactul cu această boală este faptul că manifestările, simptomele și cauzele sunt puternic diversificate de categorii de vârstă, cultură, predispoziții biologice, stil de viață și multe altele.
Cea mai recentă ediție a manualului de diagnoză și statistică a bolilor mintale (DSM IV) precizează că ceea ce apare în comun la toate tipurile de tulburări depresive sunt prezența tristeții, a senzației de pustietate, iritabilitatea, însoțite de schimbări somatice și cognitive care afectează starea individului și capacitatea de a funcționa în societate. Diferențierea dintre aceste afecțiuni o fac durata, perioada și cauzele care produc manifestări.
Cauzele apariției depresiei sunt foarte dificil de găsit cu exactitate datorită factorilor individuali care țin de managementul situațiilor stresante sau schimbărilor apărute în viața oamenilor (mecanisme de coping, trăsături de personalitate, experiențele anterioare, toleranța la frustrare, motivația, interesele etc.)
CUM SE MANIFESTĂ DEPRESIA
Printre modalitățile prin care depresia își lasă amprenta asupra noastră în plan fizic intră schimbările legate de somn, apariția oboselii, modificări în alimentație, dar și dificultăți de concentrare. Dacă privim în sfera cognitivă, depresia ne afectează capacitatea de a avea gânduri raționale și eficiente, astfel apărând cogniții precum cea de a fi lipsit de valoare ca și individ, de a fi inutil, învinovățirea pentru tot ce se întâmplă în jur, lipsa încrederii în existența unei variante mai bune de viață, în timp ce lumea este un loc oribil, iar speranța nu mai are rost.
Emoțional, tulburarea ne poate pune la pământ prin multă tristețe și demotivare și are ca și consecințe directe încetinirea reacțiilor și pierderea interesului pentru hobby-uri, locul de muncă sau alte activități. Afecțiunea aduce cu ea preferința pentru singurătate și evitarea contextelor sociale, petrecerea timpului în mare parte acasă în pat fără prea multe alte activități.
Există un așa numit cerc vicios al depresiei în care efectele fiziologice, cognitive, emoționale și comportamentale se influențează unele pe celelalte. Important este ca cel în suferință să aibă parte de ajutor specializat întrucât depresia este o problemă reală care poate fi remediată dacă se acordă o atenție și o îngrijire propice.
Pe lângă psihoterapia care este cea mai eficientă metodă de luptă cu depresia, există cazuri în care anumite tratamente medicamentoase sunt de ajutor. Din studiile realizate până acum și din sugestiile terapeuților, aceste două metode sunt utile când lucrează împreună, însă una nu o poate înlocui pe cealaltă. De asemenea, este important ca antidepresivele să fie prescrise de un psihiatru care cunoaște cazul persoanei vizate și urmărește progresul său și răspunsul la medicamente, beneficiile acestora variind în funcție de mulți factori, iar efectele adverse pot înrăutăți situația în unele cazuri.
Alte surse de ajutor în perioadele în care depresia îl pune pe om „la pământ” pot veni din mediul familial, dar și din cel al anturajului sau chiar cel profesional. Oamenii apropiați pot fi un adevărat sprijin fizic și moral în momentele de cumpănă, aceștia fiind sfătuiți de către psihoterapeuți să fie alături de pacienții diagnosticați cu depresie. Sportul, ieșirile în aer liber, comunicarea, exercițiile de relaxare, încercarea activităților noi, somnul sunt doar câteva dintre sugestiile pentru cei aflați în pragul depresiei sau în procesul de recuperare.
Astfel intră în discuție o parte sensibilă a depresiei și anume comportamentele de risc și ideația suicidară. Atunci când gândurile nu îl mai ajută pe cel bolnav să acționeze în propriul său beneficiu, există pericolul să apară în viața sa substanțele nocive cum ar fi alcoolul sau drogurile ilegale. De asemenea, ideile despre suicid își pot face loc în mintea depresivilor.
Pentru aceștia este mai ușor să cadă în capcanele dependenței sau a tentativelor de suicid datorită diminuării motivației, a cognițiilor iraționale și a emoțiilor disfuncționale care îi doboară pe cei cu această afecțiune. Suportul familial și al anturajului, terapia și urmarea unui ritm de viață echilibrat pot să îi țină departe pe cei cu depresie în aceste cazuri.
Putem încheia cu un alt citat din cartea lui Andrew Solomon care explică din propria experiență și din cea a altor oameni suferind de depresie că „boala minții este boală reală”, ceea ce ne convinge că această afecțiune trebuie tratată responsabil și că există o mulțime de oameni în întreaga lume cu această problemă.
Un articol scris de:
Rodica Afrasinei,
Studentă la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, UBB