Cum funcționează memoria?
Fie că ne ajută să retrăim la nesfârșit momentele frumoase pe care le-am petrecut cu cei dragi, fie că ne însoțeste în timpul examenelor decisive, memoria joacă un rol crucial în fiecare zi a vieții noastre, însă este un mecanism complex, subiect a numeroase studii de-a lungul timpului.
Ce este memoria?
Memoria este procesul de acumulare, procesare, stocare și reaccesare a unor informații din lumea înconjurătoare. După spusele specialiștilor, ea este un set de conexiuni neuronale codificate. Adesea, oamenii aseamănă memoria cu un calculator ce poate stoca informații sau cu o bibliotecă în care se depozitează diferite documente. Totuși, acest proces complex nu are un algoritm bine definit și cunoscut omului asemenea calculatorului și diferă de la persoană la persoană, în funcție de numeroși factori precum vârsta, nivelul de odihnă și stilul de viață. Așa cum sortăm documentele într-o bibliotecă în funcție de importanța lor, în același mod informațiile care fac referire la pasiunile și domeniile noastre de interes sunt mult mai ușor accesibile.
Există trei tipuri principale de memorie: memoria senzorială (timp de câteva sutimi de secundă după încetarea stimulului, se păstrează reprezentarea senzorială a unui obiect), memoria de scurtă durată și memoria de lungă durată, împărțită în mai multe categorii (memoria declarativă – memoria semantică și memoria episodică; memoria implicită etc.)
Cum funcționează memoria?
Oamenii de știintă împart procesul memorării în trei etape:
- Înregistrarea informației – există nenumărate moduri în care o persoană își poate însuși o informație:
- vizual – un elev citește o lecție pentru un test folosind analizatorul vizual;
- auditiv – elevul repetă lecția cu voce tare;
- asociativ – conectează anumite concepte descoperite în noua lecție cu cele pe care le-a învățat pentru testul trecut.
- semantic, tactil, organizațional, etc.
- Stocarea informaţiei – sunt implicate numeroase structuri ale creierului precum:
- cortexul prefrontal – are rol în memoria de scurtă durată;
- neocortex – servește în procesarea informațiilor, ajută în formarea unor conexiuni logice între informațiile deja stocate în hipocampus și cele noi, deci este important în procesul de învățare;
- ganglionii bazali – păstrează amintirile implicite, acumulate involuntar;
- amigdala cerebrală – creează reacții emoționale când sunt accesate amintiri ce au o anumită semnificație pentru subiect;
- hipocampusul – are un rol crucial atât în memoria de lungă durată, cât și în memoria de scurtă durată. Dacă această formațiune se deteriorează, persoana devine incapabilă să formeze noi amintiri și să le stocheze.
- Recuperarea informației – etapa în care utilizăm o experiență deja stocată într-o acțiune din prezent; prezintă două tipuri fundamentale:
- reamintire - accesarea informațiilor direct din memorie, fără indicii asociative; spre exemplu, când participăm la o lucrare scrisă și trebuie să reproducem lecția fără niciun ajutor;
- recunoaștere – declanșarea amintirii sub influența unui stimul; spre exemplu, când vedem o imagine cu o persoană, se declanșează amintirile create împreună.
Cum îți poți îmbunătăți memoria?
Există secvențe în codul genetic care determină modul în care funcționează memoria fiecărei persoane. În afara acestui factor ce nu poate fi modificat, îți poți păstra memoria în condiții bune decenii întregi sau o poți chiar îmbunătăți dacă respecți principiile fundamentale ale unui stil de viață sănătos și echilibrat.
- Odihnește-te suficient. Oamenii de știință au identificat faptul că, în timpul somnului, creierul produce impulsuri electrice care au un rol vital în stocarea informațiilor. Aceste impulsuri transferă informațiile din hipocampus în cortexul prefrontal, sediul memoriei de lungă durată; așadar, memoria își va pierde eficiența în lipsa acestui proces de consolidare al informațiilor ce are loc în timpul somnului. De asemenea, lipsa odihnei va genera doar oboseală și indispoziție, ceea ce îți va pune piedici ziua următoare, deci stai departe de nopțile nedormite.
- Antrenează-ți mintea. Cum trupul trebuie să fie permanent activ pentru a-și păstra starea de sănătate o perioadă lungă, la fel și mintea are nevoie de antrenament. Cum poți face asta? Învață o limbă străină care să îți pună neuronii la încercare sau rezolvă exerciții matematice care să îți păstreze mintea activă. Șahul sau jocurile de acest tip aduc beneficii suplimentare.
- Diminuează stresul. În timp, stresul cronic distruge neuronii și hipocampusul, regiune fără de care memoria nu ar mai funcționa eficient. Trage aer în piept și elimină gândurile negative. Indiferent de obstacolele ce îți stau acum în cale, trebuie să mergi mai departe pe drumul tău.
Fără memorie, fiecare moment ar dispărea în vâltoarea trecutului, iar omul nu ar mai cunoaște plăcerea de a retrăi micile clipe de bucurie pe care viața i le-a oferit. Frumusețea lumii în care trăim ar fi eclipsată de cercul infinit al necunoscutului și ne-am înstrăina de legăturile sufletești atât de valoroase pe care le-am creat cu cei din jur. Ce bine că există amintirile!
Referințe:
https://www.simplypsychology.org/memory.html
https://human-memory.net/memory-storage/
https://courses.lumenlearning.com/boundless-psychology/chapter/introduction-to-memory/
https://thriveworks.com/blog/three-types-of-memory/
Un articol scris de Casiana Bobric