Descoperă · joi, 19 mar.

Respiro Help

Cum afectează proviziile bugetul personal

 

Pentru mulţi, acestea vor duce la cheltuieli excesive, datorii pe cărţile de credit şi anxietate mai puternică. În ultima săptămână, cumpărarea cauzată de panică a produselor alimentare a devenit larg răspândită în România. A început cu hârtie igienică, dezinfectant de mâini și apă îmbuteliată. Apoi, în condițiile în care preocupările cu privire la răspândirea Coronavirusului au crescut odată cu numărul românilor infectați de virus, cumpărăturile cauzate de panică au devenit din ce în ce mai numeroase. Totul, de la lapte şi curăţător de podea până la cereale fără gluten şi conserve de carne, a devenit ţinta febrei proviziilor.

Există o serie de motive psihologice pentru cumpărăturile excesive, cauzate de panică, pe care le vom prezenta mai jos, alături de implicațiile pe care le au proviziile asupra bugetului personal al cumpărătorilor. Pentru a face acest lucru, să abordăm mai întâi trei caracteristici relevante ale cumpărăturilor cauzate de panică. 

1. Cumpărăturile cauzate de panică sunt neplanificate

Prin natura lor, acestea sunt complet neașteptate. Pe măsură ce știrile despre răspândirea coronavirusului în China au circulat săptămâni întregi, acestea au avut un impact redus asupra comportamentului de cumpărare al românilor. Pe măsură ce s-a răspândit în Italia și în alte țări, au apărut îngrijorări. Apoi, brusc, părea că toată lumea s-a grăbit spre magazine pentru a-și umple cămările și frigiderele în același timp.

2. Cumpărătorii ajung să aibă coșuri de cumpărături mari, pline

Privește un videoclip sau uită-te la fotografii în care cumpărătorii ies din magazine. Inevitabil, vei observa cărucioarele pline. Pentru mulți cumpărători, în special în perioada actuală de răspândire a coronavirusului, cumpărăturile cauzate de panică sunt o modalitate de a face un stoc, o rezervă de produse alimentare și de alte lucruri esențiale pentru a le utiliza în cazul în care va exista o perioadă îndelungată de carantină sau izolare. Compania de cercetare în marketing Nielsen numește acest comportament al consumatorului „pregătirea cămării” în care acesta se angajează în „depozitarea alimentelor şi produselor sănătoase pe rafturi, în cămară” alături de „o creştere a vizitelor în magazine” şi „creşterea dimensiunilor coşului de cumpărături”. În loc să cumpere un pachet de hârtie igienică sau o pungă de cereale pentru mic dejun, oamenii cumpără o cutie plină de astfel de produse. Cumpărăturile cauzate de această panică implică o cheltuială semnificativ mai mare decât o sesiune obişnuită de cumpărături.

3. Cumpărătorii speriaţi cumpără pe baza disponibilităţii, mai degrabă decât pe baza preferinţei sau a preţului

În timpul unei astfel de sesiuni de cumpărături pentru a face provizii, cumpărătorii nu deţin suficientă putere pentru a decide sau pentru a se comporta aşa cum şi-ar dori. Magazinele alimentare sunt aglomerate şi, adesea, trebuie să stai mult timp la coadă pentru a intra. Rafturile sunt goale sau se golesc rapid astfel încât angajaţii magazinului se grăbesc să refacă stocurile.

Alți cumpărători par temători și grăbiți, luând la întâmplare cantități mari din diverse produse. O astfel de atmosferă nu încurajează luarea unor decizii bune. În loc să încerce să obțină cea mai bună ofertă la cumpărăturile de zi cu zi, decizia de cumpărare se reduce la apucarea a tot ceea ce este încă disponibil și aruncarea produselor în coș. Alternativa de a se abţine acum şi apoi să nu poată lua nimic pare terifiantă.

În astfel de perioade, produsele cu o durată de valabilitate lungă, precum conservele de carne, laptele de ovăz și fasolea uscată sunt deosebit de populare, chiar dacă nu ar fi achiziţionate de cumpărător în mod normal. Oamenii ajung să cumpere produse care nu le plac şi pe care probabil nu le vor consuma niciodată, decât dacă nu există nicio altă opţiune.

Ce înseamnă aceste caracteristici? Atunci când cumpărăturile implică cheltuieli mari, neprogramate și nediscriminate, acestea afectează de obicei finanțele consumatorilor în trei moduri. 

În primul rând, cumpărarea cauzată de panică duce la cheltuieli semnificative pentru alimente, cu mult peste nivelul normal al cumpărătorului. Chiar și în cel mai bun caz, în care majoritatea alimentelor achiziționate sunt în cele din urmă consumate, o cheltuială bruscă de sute de lei va fi oneroasă pentru majoritatea oamenilor. Mai probabil, o cantitate semnificativă din alimentele achiziționate va rămâne neutilizată, iar acestea vor fi aruncate. 

În al doilea rând, pentru un număr semnificativ de români cu bugete limitate și mici economii strânse pentru a acoperi cheltuielile neașteptate, o singură sesiune semnificativă de făcut provizii poate adăuga datorii pe cardul de credit. Plata acestor datorii va însemna că, de fapt, costul real al cumpărăturilor excesive este chiar mai mare decât totalul afișat pe chitanța din magazinul alimentar.

În al treilea rând, această sarcină financiară adăugată va contribui la stresul financiar, care la rândul său va aduce rezultate negative în ceea ce privește sănătatea fizică și mentală.

Care este soluția? Aș putea cu siguranță să cer cititorului să se abțină de la făcutul proviziilor. Dar acest lucru este mai ușor spus decât făcut. Pe moment, când mass-media este plină de imagini care arată cozi lungi în afara magazinelor alimentare și rafturile goale din interior, nu este atât de ușor să rămâi liniștit și să te ocupi de treburile tale. În schimb, dacă trebuie să îți faci provizii, ia în considerare consecințele financiare negative - cheltuielile suplimentare, creșterea datoriilor și stresul financiar mai mare care ar putea rezulta - cu atenție înainte de a face acest lucru.

În timpul unei sesiuni de „făcut provizii”, cu cât consumatorul este mai capabil să îşi limiteze comportamentul de cumpărare la cumpărăturile efectuate în mod normal, achiziţionând produsele care îi plac și pe care le va folosi într-o perioadă rezonabilă de timp, cu atât consecințele sale financiare vor fi mai puțin dăunătoare.

Sursa: https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-science-behind-behavior/202003/how-panic-buying-affects-our-personal-finances

 

Login Ca sa adaugi un comentariu trebuie sa te loghezi.

Articole Similare

Cum s-a schimbat percepția asupra timpului din cauza pandemiei de Coronavirus
Aproape toți oamenii sunt de acord cu faptul că timpul trece foarte ciudat de la debutul pandemiei cu Covid-19.
8 distorsiuni negative care pot avea un impact enorm asupra relației tale
​​​​​​​Sunt anumite aspecte într-o relație care țin de modul în care gândim și prin prisma aceasta ne raportăm la celălalt.
Ești o persoană creativă?
Oamenii cu adevărat creativi au capacitatea de a schimba modul fundamental în care vedem, înțelegem, apreciem sau facem lucrurile.
Mâncatul pe fond emoțional – cum te afectează?
Ce se întâmplă însă când hrana devine mai mult decât o sursă de energie pentru corp?
Ce este inteligența emoțională?
Cu toții cunoaștem cel puțin o persoană care, prin orice impas ar trece, gestionează stresul și emoțiile negative și emană pozitivitate în ciuda oricărui eșec.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!