Eliberează-te · marți, 13 dec.

Respiro Help

Complexul de inferioritate

De multă veme se întreba de ce se născuse într-o astfel de familie, dar acum era de a dreptul furios. Își dorea să poate șterge orice legătură cu ei. Considera că moștenise de la părinți ce e mai rău: „statură de ștrumf”, „voce de pițigoi” și „memorie de pește”, iar acum își doreau să participe la serbarea de absolvire.
 
A făcut tot posibiliul să-i convingă cât de plictisitor va fi, dar ei se încăpățânau să vină. Își imagina deja glumele nesărate pe care avea să le facă tatăl și ieșirile lacrimogene ale mamei. Era convins că va fi un dezastru, că va fi umilit în ultimul hal în fața colegilor. Aceasta era doar una dintre ocaziile în care sentimentele de inferioritate îl măcinau și îl împiedicau să se bucure de orice reușită. Sentimentul că ești mai slab sau mai puțin bun decât ceilalți, teama de a-ți spune părerea în public, de a nu fi criticat deși ulterior constați că ideile tale nu erau chiar așa de proaste, a fi considerat prea sensibil și a avea nevoie în mod exagerat de recunoaștere și laudă, toate acestea pot fi expresii ale complexului de inferioritate.
 
Complexul de inferioritate definește o lipsă a valorizării personale, îndoială și nesiguranță cu privire la propria persoană și sentimentul că nu te ridici la un anumit nivel. Complexele de inferioritate privesc în mod frecvent aspectul fizic, însă nu se reduce la acesta, existând complexe de inferioritate referitoare la sănătătate, nivelul de inteligență, statutul social, dar și personalitatea.
 
Alfred Adler este cel care a introdus în psihologie conceptul de complex de inferioritate și, legat de acesta, conceptul de superioritate. El consideră că sentimentul de inferioritate își are originea în situația naturală de slăbiciune a omului la naștere, slăbiciune care face necesară primirea de îngrijire din partea adulților care compensează slăbiciunile copilului. Acestă slăbicune este un element important în dezvoltarea umană. Copilul fiind motivat de sentimentul de inferioritate, își va dori să fie ca adulții din preajma lui și va depune efort să realizeze lucruri mai mari. Problema așadar nu ține de prezența sau absența sentimentelor de inferioritate, ci de intensitatea pe care acestea le capătă. Astfel, ceea ce numim „complex de inferioritate” este tocmai acest sentiment exagerat și anormal de inferioritate.
 
Complexele de inferioritate generează două tipuri de comportament, fiecare cu strategiile lui: defensive și agresive. Cele mai frecvente sunt cele defensive în care individul este foarte concentrat pe propria persoană, foarte stânjenit și timid în prezența altora și pe care teama îl împiedică să acționeze în vreun fel. Defensivii sunt foarte deranjați atunci când li se atrage atenția, tânjesc după apreciere și laudă și sunt foarte atenți la lucruri mărunte. Tot ei sunt suspicioși considerând că sunt nedreptățiți și pregătiți tot timpul să se scuze și să se apere. Deși tacticile agresive sunt mai rar întâlnite decât cele defensive, acestea consumă mai multă energie.
 
Căutarea excesivă a atenției și popularității conduce adesea la sacrificarea principiilor pentru a obține favoarea celorlalți. Atenția poate fi căutată prin irascibilitate și răutăți vis-a-vis de ceilalți. Individul va căuta să se plaseze pe sine deasupra prin coborârea celorlate persoane. Adler consideră că aceleași sentimentele exagerate de inferioritate stau în spatele complexelor de superioritate, individul cu o atitudine de superioritate, depunând de fapt un efort serios de a ascunde inferioritatea.
 
Tratamentul potrivit în astfel de contexte este încurajarea. Aceste persoane trebuie să înțeleagă faptul că sunt capabili să înfrunte dificultățile și să-și rezolve problemele. Această metodă este considerată de Adler singura cale prin care se poate construi încrederea în sine și singurul tratament pentru inferioritate. Exstă însă multe alte tactici care pot fi de ajutor în depășirea complexelor de inferioritate. Un lucru util este să înțelegi exact care sunt aspectele în care te simți inferior. Dacă te simți inferior față de o persoană anume, analizează care sunt domeniile în care te consideri mai jos decât ea, iar apoi ia în considerare și aspectele în care persoana respectivă nu-ți este superioară. Investește-ți energia pentru a te dezvolta și nu te concentra pe ceea ce gândesc alții despre tine.
 
Surse:
1. Adler, Alfred. (2009). Înțelegerea vieții. Editura Trei. București
2. Timothy, Lin. Inferiority Complex. Prevention in Children and Relief from It in Adults. sbmi.org

Un articol scris de: Ramona Dragomir

Articole Similare

Social media - te ajută sau nu să treci peste o despărțire?
În timp ce Facebook poate facilita menținerea contactului cu prietenii și informarea cu privire la viețile acestora, accentul pus de această platformă pe conexiunea dintre oameni poate prezenta provocări semnificative atunci când vine vorba de ruperea co
De ce apar problemele în cuplu? Ce otrăveşte o relaţie
Fundamentul relațiilor de cuplu fericite este prietenia (cunoașterea profundă a celuilalt, gesturile de zi cu zi).
Teama de respingere şi cum o gestionăm
Teama de respingere este o variabilă care poate ieşi la suprafaţă în diferite momente ale vieţii, precum în interviurile de angajare, în oportunităţile de a întâlni noi oameni, în relaţii ori în activităţi care ne expun social.
Nu riști, nu câștigi!
Oamenii regretă mai mult ratarea oportunităților romantice decât respingerea.
Cum să mă iubesc?
Aminteşte-ţi că iubirea de sine, precum iubirea în orice altă relaţie decât cu tine însuţi, este mai mult un proces decât o destinaţie, aşa că bucură-te de traseu.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!