Descoperă · vineri, 27 nov.

Respiro Help

11 indicatori ai anxietății legate de Covid-19. O nouă cercetare examinează factorii care determină anxietatea

 

Pandemia de Covid-19 a venit însoțită de o epidemie de îngrijorare. Dar cine este, mai exact, predispus la a experimenta simptomele acestei anxietăți? O nouă cercetare publicată în jurnalul Personality and Individual Differences ar putea avea răspunsul. O echipă de experți condusă de Marta Malesza de la University of Economics and Human Sciences din Varșovia, a descoperit că cei trei factori cel mai des asociați cu o anxietate crescută în legătură cu Covid-19 sunt:

1. Gradul de periculozitate perceput de către oameni;

2. Cantitatea de informații deținută despre virus;

3. Nivelul de accesibilitate al virusului;

De fapt, cercetătorii au identificat 11 predictori ai anxietății legate de Covid-19. Aceștia sunt ceilalți 8:

4. Existența bolilor cronice;

5. Copiii (familiile cu copii prezintă un grad mai ridicat de anxietate);

6. Vârsta (vârsta înaintată este percepută ca un factor de risc, drept urmare va produce mai multă anxietate);

7. Frecvența cu care oamenii adoptă comportamente de autoapărare (utilizarea compulsivă a dezinfectanților sau a măștilor, chiar și în lipsa pericolului, arată un nivel crescut de anxietate);

8. Genul (femeile tind să dezvolte o anxietate mai profundă);

9. Starea de sănătate generală (persoanele cu o sănătate generală bună sunt mai puțin predispuse anxietății);

10. Relația dintre comportament și virus (oamenii care nu cred în comportamentelele precaute vor  dezvolta un nivel accentuat al anxietății);

11. Statutul marital (persoanele căsătorite au un nivel crescut de anxietate).

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au intervievat 1069 de adulți de origine poloneză, în perioada 29 martie - 17 aprilie 2020. 42 de persoane au fost excluse din analiză, întrucât au fost testați pozitiv cu Coronavirus.Elucidarea factorilor care contribuie la anxietate ar putea fi valoroasă în înțelegerea răspunsului populației generale la pericol și în identificarea indivizilor vulnerabili la anxietate.

Cercetătorii îndeamnă la precauție în interpretarea rezultatelor, luând în considerare natura studiului realizat. De exemplu, nu este clar dacă factorii precum „frecvența cu care oamenii adoptă comportamente de autoapărare” sunt cauze sau consecințe ale anxietății legate de Covid-19. Este de asemenea important să ținem cont de faptul că datele furnizate sunt exclusiv din Polonia. Este posibil ca factorii asociați anxietății să fie diferiți în alte părți ale lumii.

Deși cu limitări, studiul ridică ipoteze interesante. Pe de-o parte, furnizează dovezi despre faptul că percepția oamenilor despre riscul virusului nu corespunde cu realitatea situației. De exemplu, este surprinzător că informațiile apărute în mass-media (televiziune, internet, ziare/reviste și oficialii din sănătate) sunt mai strâns legate de anxietate decât factori precum starea de sănătate generală, vârsta și prezența sau absența bolilor cronice. Aceasta vine și în sprijinul ideii conform căreia persoanele dispuse să își asume riscuri (bărbații tineri, cu educație precară) se află în categoria persoanelor cu probabilitate scăzută de dezvoltare a anxietății.

Găsim informații utile și în factorii fără legătură cu anxietatea legată de Covid-19. Cercetătorii au descoperit că venitul, percepția asupra severității consecințelor pe termen lung, percepția probabilității de supraviețuire în caz de infectare și credințele în ceea ce privește abilitatea Guvernului de a contola pandemia, sunt printre elementele care nu se regăsesc în tabloul anxietății. Interesant este faptul că venitul nu este legat de anxietate, deși alte studii recente au descoperit o legătură semnificativă între statutul socio-economic și sănătatea mintală din timpul pandemiei.

Rezultatele indică faptul că populația poloneză a fost destul de conștientă de izbucnirea pandemiei de Covid-19 și a preluat informațiile în mod special din televiziune și internet, considerate surse demne de încredere. O astfel de atenție pentru informațiile din media ar putea avea mai multe urmări. Pe de-o parte, informațiile ușor accesibile despre riscuri ar putea promova adoptarea unui comportament preventiv sănătos, care ar putea avea ca rezultat încetinirea răspândirii virusului. Pe de altă parte, tot aceleași informații ar putea conduce la frică și isterie generală, la fel cum s-a întâmplat în 2005, în perioada cazurilor de gripă aviară.

Sursa: https://www.psychologytoday.com/intl/blog/social-instincts/202011/11-signs-you-may-have-high-covid-19-anxiety

 

Articole Similare

Noua platforma online de consiliere și psihoterapie Respiro Help
Pentru a beneficia de serviciile de consiliere și psihoterapie puse la dispoziție de Asociația Respiro accesează link-ul: https://respiro.ro/consiliere/, crează-ți un cont de utilizator și urmează pașii indicați.
De ce nu îl părăsește? Cele mai comune motive pentru care femeile rămân lângă partenerii agresivi.
Violența domestică este un fenomen extrem de răspândit la nivel mondial.
Cele mai comune probleme din relațiile de cuplu
Oricât de multă fericire ne-ar aduce relațiile romantice, este inutil să spunem cât de multă muncă implică.
Cum funcționează memoria?
Fie că ne ajută să retrăim la nesfârșit momentele frumoase pe care le-am petrecut cu cei dragi, fie că ne însoțeste în timpul examenelor decisive, memoria joacă un rol crucial în fiecare zi a vieții.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!