Iubirea nu e doar pentru zile speciale”- Interviu cu Agnes Remalia Dragomir, psihoterapeut

Suntem în plin sezon de sărbătorit dragostea, iar atunci când vedem în jurul nostru atât de mult consumerism asociat cu iubirea, ne întrebăm dacă nu cumva acest sentiment este pentru cei slabi, pentru cei vulnerabili și devine un subiect frivol. Ajunge iubirea să își piardă sensul tocmai din cauza unor zile care se presupune că ar trebui să îi ridice prestigiul? Cum să recuperăm de fapt prestigiul iubirii? Am stat de vorbă cu Agnes Remalia Dragomir, psihoterapeut și din discuția cu ea am descoperit că dincolo de vorbe, stau faptele, că “a iubi” e acțiune, nu doar în ocazii speciale, ci în lucrurile mărunte ale vieții. Citește azi despre iubire, dar trăiește-o în fiecare zi!

De ce avem nevoie de zile speciale în care să ne simțim iubiți și să ne mărturisim dragostea?

Poate avem nevoie de ele pentru că am uitat ce este iubirea exprimată zilnic, în acțiuni! Zilele speciale sunt frumoase, dar iubirea nu e doar pentru zile speciale. Putem să ne folosim de ele ca să facem ceva deosebit, e normal, e chiar bine, dar dacă așteptăm să ne declarăm iubirea doar în zile speciale, atunci ar trebui să ne analizăm și să vedem dacă nu folosim asta ca o scuză. 

Nu cumva acest mod de manifestare a iubirii ne face vulnerabili în fața celuilalt?

Îmi place cuvântul acesta “vulnerabilitate”! De ce să fugim de vulnerabilitate? De ea fug doar oamenii slabi. Vulnerabilitatea și iubirea merg mână în mână. Sigur că suntem vulnerabili când iubim pentru că ne atașăm de celălalt.  Trăim într-o societate marcată de consumerism... tocmai de aceea ar trebui să trăim altceva într-o relație de iubire! În felul acesta avem posibilitatea să ne împlinim diferit.  

Când spunem iubire, apare așa o clipire din ploape, o scânteie în ochi, un fluturaș în stomac, mulți sunt gata să spună că “iubirea este totul în viață,” și atunci iubirea cade în trivial, în ironie… Și totuși putem trăi fără iubire?

Aici mă simt datoare să fac o diferență între “iubire” și “îndrăgostire”. Îndrăgostirea e ceva ce ți se întâmplă, “a iubi” însă este acțiune. Iubirea este totul dacă e iubire, dar îndrăgostirea nu e totul pentru că e trecătoare și e bine să nu fie baza unei relații. 

Îndrăgostirea e strâns legată de obsesie, schimbări bruște ale dispoziției, milă față de sine, insomnie, acte negândite, impulsive, dureri de cap și chiar reacții alergice. 

Părerea mea e că îndrăgostirea e destul de egoistă. Îți aduce ție, persoana care te-ai îndrăgostit, beneficii – te simți euforic!  Când spui că ești îndrăgostit, de fapt spui ca ai întâlnit pe cineva care îți poate împlini niște nevoi… Dacă trecem de la îndrăgostire la iubire, atunci de fapt trecem de la ceva ce ne dorim pentru noi la ceva ce vrem să oferim celuilalt! De fapt, îi iubim pe cei cărora le oferim, nu pe cei de la care cerem. Iubirea fără de care nu se poate trăi este acel legământ care poate dura veșnic. 

Și dacă ai trecut de la îndrăgostire la iubire, cum să faci ca aceasta să dureze? 

Atenția oferită zilnic întreține atașamentul dintre cele două persoane. Mulți cred că după căsătorie e totul rezolvat. Că de fapt după ce ne-am căsătorit avem doar două opțiuni:  rămânem căsătoriți indiferent de cum evoluează relația sau divorțăm. De fapt nu e așa… odată căsătoriți e nevoie să ne implicăm în acea relație cu mai multă atenție, dedicare, grijă. 
Multe persoane fac sacrificii mari pentru a câștiga o persoană și apoi nu mai fac nimic pentru a o păstra aproape. Greșit! După ce te-ai căsătorit nu te oprești din a face gesturile “mici” care să arate interesul și dorința de a-l cuceri pe celălalt. Le faci zilnic, la fel ca la începutul relației și atunci dragostea durează. 

Într-un interviu, Andrei Pleșu povestea despre filosoful Constantin Noica și despre cum i-a definit acesta partenerul ideal: “Partenerul ideal e cel căruia îi pasă de destinul tău veșnic.” Nu e prea mult? Ce spuneți de o asemenea afirmație? 

E clar că un partener îți influențează întreaga viață, iar un partener căruia nu îi pasă de tine, nu e un partener bun pentru tine. Când spun întreaga viață, mă refer la viața în complexitatea ei, în diverse domenii, dar și la perspectiva pe termen foarte lung. Cum trăiești, cum iubești și ești iubit azi, îți afectează destinul veșnic! 

Care e cel mai potrivit “cadou” pentru o zi de sărbătorire a iubirii? 

Pentru cei care sunt căsătoriți, cel mai frumos cadou este să își reevalueze legământul și să ofere zilnic atenția de care are nevoie partenerul. Pentru cei care nu sunt căsătoriți încă, cel mai potrivit cadou ar fi să își cumpere niște cărți și să studieze împreună pe baza lor. Chiar să caute pe cineva, pentru a trece printr-un un proces de consiliere premaritală, pentru a forma un legământ puternic, care să dureze. Fiecare să se cunoască pe sine, să își cunoască personalitatea, istoricul de familie, să fie bine cu sine și apoi bine cu partenerul lui!