Despre curajul de a crede în noi, finețe și minimalism. 3 lecții esențiale, învățate de la bloggeri români
Articolul acesta nu este despre bloggeri și atât. Este, mai degrabă, despre trei oameni-poveste, despre trei oameni-inspirație, pe care am avut șansa să îi descopăr în online.
Pentru mine, oamenii-poveste și oamenii-inspirație sunt cei care dăruiesc povești inspiraționale, povești care motivează, povești desprinse din viața de zi cu zi. Sunt de părere că astfel de povești merită date mai departe – pentru că poate funcționa principiul Ce m-a inspirat pe mine te poate inspira, într-o formă sau alta, și pe tine.
***
Cum poveștile bune aduc cu ele și lecții esențiale, pe care le interiorizăm și după care ajungem să ne putem ghida noi înșine la un moment dat, iată trei astfel de lecții care cred că pot prinde bine fiecăruia dintre noi:
Lecția #1: Avem nevoie de o doză de curaj sănătoasă să credem în noi înșine.
Mă uit la mine sau, mai degrabă, privesc în mine și îmi dau seama că se întâmplă, nu de puține ori, să nu am suficient curaj să cred în ce pot face. Spun curaj, fiindcă mă uit și în jurul meu și conștientizez că aproape a devenit un act de curaj acela de a avea încredere în noi.
Personal, am avut eșecuri și mi-a fost teamă să continui după aceea. Mi-a fost frică să nu greșesc din nou. Și din nou. De fapt, adevărata greșeală era aceea de a nu încerca iar să fac acel lucru – mai bine.
Au fost dăți și când mi-a fost frică de un nou proiect, încă de dinainte de a-l începe. Îmi făceam tot felul de scenarii în care gafam și nu știam cum să reacționez. De multe ori, aceste scenarii erau doar în mintea mea, iar realitatea a fost cu totul alta.
În general, încercările prin care trecem, provocările pe care le întâmpinăm, noile începuturi, care ne pot scoate din zona de confort, sunt ca un salt în apă, de la o înălțime mai mică sau mai mare. Doar noi înșine suntem responsabili să ne găsim doza de curaj necesară pentru a sări.
Printre multe altele, această lecție am învățat-o de la Ina Țăranu-Hofnăr, autoarea blogului Inoza, care povește într-unul dintre articolele sale, Dacă eu pot, poți și tu, despre teama de a se reapuca de scris, după ce a făcut o pauză de aproape doi ani, teamă care continua să existe, în ciuda tuturor încurajărilor celor apropiați.
În cele din urmă, deși era pe punctul de a se da bătută, și-a făcut curaj să sară, să se arunce într-o nouă aventură, după cum scria chiar ea în vara anului 2017.
Dacă nu ar fi crezut măcar puțin în ceea ce poate, Ina nu ar mai fi reușit să ajungă la sufletele atâtor cititori, să scrie despre tot felul de experiențe care fac parte din existența umană și care contribuie la dezvoltarea noastră. Dacă nu și-ar fi făcut curaj să se reapuce de scris, eu nu aș fi avut ocazia să citesc această lecție esențială, pe care o împărtășesc și cu tine.
Lecția #2: Avem nevoie să privim în jurul nostru mai bine și să ne dăm seama că există povești faine la tot pasul.
Această observare atentă a tot ceea ce ne înconjoară, observare care implică mai ales privirea noastră interioară, ține foarte mult de finețe. O finețe care există în fiecare dintre noi și așteaptă să fie descoperită. O finețe pe care o putem modela după ce devenim conștienți de ea.
Diana Cosmin scrie pe Fine Society despre tot ce-i fin și fain, după cum spune și motto-ul blogului, iar articolele sale se concentrează în jurul acestei idei de finețe.
Fie că scrie despre oameni care inspiră, deci despre alți oameni-poveste, fie că vorbește despre experiențele personale, despre călătoriile pe care le face, despre locurile pe care le vizitează sau despre evenimentele la care participă, Diana Cosmin îmi reamintește de fiecare dată o lecție esențială: doar dacă deschid bine ochii și privesc cu adevărat în jurul meu, de la locurile în care merg, la oamenii pe care îi descopăr, pot înțelege că fiecare zi aduce cu sine o poveste care mă poate inspira.
Chiar într-unul dintre articole, Mindfulness-ul ține de fericire, nu doar de concentrare, autoarea (aș numi-o autoarea fineții) vorbește despre cât de important este să trăim și sufletește, nu doar fizic, în clipa prezentă. De aceea, e necesar să eliminăm acele lucruri care nu ne lasă să ne bucurăm de prezent. Tind să cred că, pentru a reuși să privim în jurul nostru cu adevărat, am putea începe să încercăm să trăim aici și acum. Abia apoi vom putea descoperi frumusețea care ne înconjoară.
Lecția #3: Am putea începe să practicăm și un fel de… minimalism al fericirii.
Uneori ne dorim multe, foarte multe, prea multe: de la haine, la cărți; de la decorații pentru casă, la pixuri care de-abia ne încap în penar. Dorința de a avea cât mai multe pare instinctuală.
În acest context al lui prea mult, în ultima perioadă s-a tot scris despre adoptarea unui stil de viață minimalist și, printre altele, despre ceea ce înseamnă să fii minimalist și din punctul de vedere al vestimentației.
Aveți și pe roz? nu este doar un blog despre minimalismul vestimentar, despre cumpărăturile făcute în mod conștient, asumat, responsabil, sustenabil.
Este mai mult decât atât. Dacă pun în practică lecția #2, adică îmi exersez observarea și analiza fine, îmi dau seama că, pentru mine, stilul de viață despre care Liana Popa scrie este o dovadă cănu avem nevoie de multe lucruri ca să ducem o viață liniștită, fericită și trăită cu atenție și responsabilitate atât față de noi, cât și față de cei din jurul nostru.
În ceea ce mă privește, simt că minimalismul vestimentar ar putea fi o subcategorie a minimalismului fericirii. Pentru a practica minimalismul vestimentar, e nevoie să înțelegem cam cum stă treaba cu minimalismul fericirii. Cred că filosofia #câte5 a Lianei Popa poate fi aplicată și în interiorul minimalismului fericirii. Uite, te provoc să te gândești la acele 5 lucruri esențiale care te fac să te simți fericit(ă) și care spun cu adevărat ceva despre tine ?
***
La finalul acestui articol, pentru a aprofunda lecțiile mai sus amintite, îți sugerez să arunci o privire pe paginile pe care ți le voi lăsa mai jos și, cine știe, poate vei fi curios să afli chiar tu și alte povești de la acești trei oameni-inspirație:
https://finesociety.ro/mindfulness-ul-tine-de-fericire-nu-doar-de-concentrare/
http://avetisiperoz.ro/idei-pentru-o-garderoba-capsula-pornind-de-la-filosofia-cate5/
