Tu știi care este propria ta valoare?
Cum să îți dai seama de propria ta valoare
În privinţa motivării acţiunii personale se ridică o serie de întrebări legate de ce anume îi determină pe anumiţi oameni să persevereze iar pe alţii să renunţe, de ce anumiţi oameni sunt dispuşi să-şi accepte eşecurile şi succesele pe când alţii le atribuie pe amândouă altora, şi multe altele de acest fel. La aceste întrebări au încercat diferiţi teoreticieni să răspundă, analizând factorii şi mecanismele interne care determină şi influenţează motivarea acţiunii personale. În articolul prezent vom discuta despre unul dintre aceşti factori şi anume despre conştiinţa propriei eficienţe.
Conştiinţa propriei eficienţe - CPE
Teoria CPE a lui Albert Bandura face referire la modul în care o persoană îşi percepe competenţa personală, mai exact capacitatea de auto-apreciere. Principiul central de la care porneşte autorul este acela că există o mare probabilitate ca oamenii să se implice în activităţi în care consideră că sunt competenţi.
Spre exemplu, un elev este foarte probabil să persevereze şi să aibă succes în acele sarcini în care se descurcă bine şi percepe că este eficient. În situaţia în care apare eşecul, acesta poate fi cauzat ori de lipsa abilitaţilor pentru sarcina respectivă, ori de lipsa CPE. Rolul foarte important al acestui concept reiese din implicaţiile pe care el le are asupra activităţii şi distribuirii efortului în activităţi.
Oamenii îşi stabilesc nivelul şi modul de distribuire a efortului în concordanţă cu finalitatea pe care şi-o proiectează, cu efectele pe care le aşteaptă în urma realizării activităţii. Există două situaţii negative în care extremele asupra percepţiei eficienţei au implicaţii serioase în planul dezvoltării personale. În situaţia celor care au o conştiinţă a propriei eficiențe peste nivelul abilitaţilor reale, aceştia sunt predispuşi la a-şi supraestima capacităţile de finalizare a activităţii, ceea ce poate duce la afectarea imaginii de sine, având drept rezultat un dezechilibru.
În cazul în care CPE este semnificativ sub nivelul aptitudinilor personale, aceştia se vor dezvolta foarte greu, nu-şi vor extinde abilităţile. Nivelul optim de conştiinţă a propriei eficienţe trebuie să fie puţin peste capacităţile individului, acest lucru încurajând oamenii să se implice în acţiuni care reprezintă provocări şi care să îi ajute să câştige experienţă valoroasă. Bandura a făcut anumite constatări în ceea ce priveşte mecanismul acţiunii personale.
A observat că este probabil ca oamenii cu un nivel înalt al CPE să investească un efort mai susţinut şi să fie mai perseverenţi decât cei cu un nivel scăzut al CPE. Cu toate acestea, cei din urmă simt nevoia să afle mai mult despre subiect, motiv pentru care există posibilitatea ca persoana cu un nivel crescut al percepţiei propriei eficiențe să nu se pregătească suficient de mult pentru o sarcină, deoarece ştie că se va descurca bine.
Factori de măsurare a propriei valori
Acest aspect este evidenţiat în rândul elevilor/studenţilor mai puţin dotaţi dar care depun eforturi foarte mari pentru a se ridica la nivelul celorlalţi. Din acest motiv ajung de multe ori să exceleze în rezultate persoane fără o dotare extraordinară, dar care au muncit foarte mult. Bandura consideră că există patru factori determinanţi ai conştiinţei propriei eficienţe:
Experienţa reprezintă factorul cel mai important de determinare a nivelului CPE. Spre exemplu, o persoană care a avut parte de mai multe succese și realizări în viaţă, va avea un nivel ridicat al CPE. Tot aşa, cei care au traversat eşecuri repetate vor fi determinaţi să nu mai creadă că sunt la fel de eficienţi ca ceilalţi.
Modelarea socială este strâns legată de procesul de comparare socială - când persoanele văd că cineva are succes într-o anumită activitate, efectul va fi creşterea CPE şi invers.
De multe ori când ne temem de o anumită activitate, observând că sunt persoane asemenea nouă care reuşesc, sentimentul trezeşte în noi credinţa că şi noi vom reuşi. Acest efect este mai puternic în situaţiile în care persoanele cu care ne comparăm sunt similare nivelului nostru de dezvoltare.
Persuasiunea socială. Acest factor se referă la feedback-urile pe care le primim din exterior: încurajări sau descurajări asupra performanţelor noastre. Astfel, feedback-urile negative scad CPE, în timp ce feedback-urile pozitive cresc această conştiinţă.
Factorii fiziologici. În situaţiile foarte stresante organismul reacţionează prin anumite manifestări fiziologice, precum: dureri, oboseală, greaţă, etc. Percepţia persoanei asupra acestor reacţii poate schimba conştiinţa propriei eficiențe şi nu reacţia fiziologică în sine. Spre exemplu, o persoană cu nivel scăzut al conştiinţei propriei eficienţe și care va simţi "fluturi în stomac" înainte de a ţine un discurs în public este foarte probabil să interpreteze aceste manifestări ca un semn al propriei incapacitaţi, incompetențe, scăzându-i astfel şi mai mult imaginea de sine.
Pe când o persoană cu un nivel înalt al conştiinţei proprei eficienţe va considera că aceste manifestări sunt normale şi că nu au vreo legătură cu abilităţile sale de a vorbi în public. Nu rămâne decât să ne înconjurăm cu oameni valoroşi, de calitate, care ştiu să vadă în noi mai mult decât ceea ce este evident şi să avem curajul de a cere feedback, indiferent dacă astfel vom afla şi aspecte ale vieţii în care mai avem de crescut.
Până la urmă, acest lucru este esenţial progresului. Să ne luăm un moment de autoanaliză şi introspecţie asupra imaginii de sine. Este foarte important să evaluăm cu chibzuinţă calităţile, talentele şi competenţele noastre astfel încât să avem curajul de a ne stabili ţinte puţin mai înalte decât ceea ce ştim că putem realiza. Cheia e la tine, ne vedem pe culme!
Bibliografie: Anitei, M. (2010) Fundamentele psihologiei, Editura Universitară, Bucureşti. | academia.edu
Autor: Evelina Chira