Deconectează-te · joi, 26 mar.

Respiro Help

Șase strategii pentru a face față anxietății provocate de coronavirus

 

Pe măsură ce numărul de cazuri diagnosticate cu COVID-19 continuă să crească, anxietatea provocată de această situație la nivel global tinde să crească și ea. Deși un anumit nivel al anxietății ca reacție la o amenințare este normal, un grad ridicat de anxietate și care este susținut timp de mai mult timp, poate submina răspunsurile constructive la o criză. Persoanele care suferă deja de anxietate și de alte afecțiuni conexe sunt predispuse la a se confrunta cu diferite greutăți pe durata acestei crize. 

Următoarele sugestii, având la bază demersul realizat în știință de către cercetători, te pot ajuta să faci față anxietății provocate de confruntarea cu temutul coronavirus. 

 

Tolerează nesiguranța

Un nivel scăzut al toleranței în ceea ce privește nesiguranța crește vulnerabilitatea și predispoziția la anxietate. Un studiu din anul 2009 cu privire la pandemia provocată de virusul H1N1 a arătat faptul că persoanele cărora le-a fost dificil să accepte starea de nesiguranță erau predispuse la niveluri crescute ale anxietății [1].

Soluția pe termen lung este să înveți treptat să te confrunți cu nesiguranța din viața de zi cu zi, renunțând la anumite comportamente care crezi că te fac să te simți în siguranță. 

Începe cu pași mici! Spre exemplu, evită să trimiți un mesaj prietenului tău imediat ce ai nevoie de un răspuns la o întrebare care simți că te macină; alege în ce te vei îmbrăca fără să consulți vremea înainte. Pe măsură ce îți crești gradul de toleranță în ceea ce privește nesiguranța, vei putea să reduci și numărul de ore sau verificări pe care le faci cu privire la efectele coronavirusului. 

 

Confruntă paradoxul anxietății

Nivelul anxietății crește pe măsură ce vei încerca să scapi de ea [2].

Lupta împotriva anxietății poate lua multe forme. Unele persoane ar putea încerca să se distragă de la aceasta prin diferite comportamente (fie prin mâncare, băutură sau vizionare de filme). Totodată, alte persoane solicită foarte multe confirmări și reasigurări din partea prietenilor, familiei sau experților din domeniul sănătății sau verifică obsesiv fluxul de știri apărute pe canalele de media și social-media în speranța că își vor calma temerile. Paradoxul este că deși aceste comportamente pot ajuta momentan, pe termen lung vor agrava anxietatea.  

Ce poți face în schimb este să permiți gândurilor, emoțiilor și senzațiilor cu caracter anxiogen să se desfășoare, acceptând faptul că ele fac parte integrantă din experiența umană. Când anxietatea provocată de coronavirus este la apogeu, încearcă să observi și să descrii experiența aceasta fără să o judeci sau să încerci să scapi de ea. 

Rezistă la nevoia de a scăpa sau de a calma temerile citind obsesiv actualizări cu privire la situația actuală. În mod paradoxal, confruntarea cu anxietatea în momentul în care se manifestă duce la diminuarea acesteia în timp.

 

Învață să vezi dincolo de anxietatea existențială

Amenințările pe care le resimțim cu privire la sănătatea noastră readuc în prim plan frica de moarte. Atunci când se confruntă cu perspectiva propriei mortalități, oamenii încep să se consume psihic și să resimtă o stare de anxietate cu privire la propria sănătate iar acest lucru îi determină să fie atenți la orice semn de boală. 

Pentru a depăși anxietatea existențială, încearcă să te gândești și să te conectezi la sursele care generează sens în viața ta, fie spiritual, relațional sau începe să te implici în susținerea unei cauze. Poate e timpul să reîncepi ceva ce ai lăsat deoparte cândva și să îți asumi responsabilitatea pentru propria viață. Centrarea pe acest aspect poate ajuta în confruntarea inevitabilă cu anxietatea morții. 

 

Nu subestima capacitatea ta de a face față situațiilor neprevăzute

Multe persoane se tem de modul în care vor reacționa sau vor face față în cazul în care acest nou virus va apărea în locuri familiare (oraș, școli, facultăți sau chiar în familie). Își fac griji de modul în care vor face față perioadei de carantină, de faptul că nu vor mai putea merge la serviciu sau nu vor mai fi plătiți. Mintea umană are o abilitate foarte bună în a prezice scenariul cel mai rău. 

Cercetările arată însă că oamenii tind să supraestimeze cât de rău vor fi afectați de evenimentele negative și să subestimeze cât de bine vor face față și se vor adapta la situațiile dificile [3].

Deși poate nu crezi, ești mai rezistent decât crezi! Lucrul acesta poate ajuta în lupta cu anxietatea. 

 

Nu supraestima pericolul

Coronavirusul poate fi periculos, rata mortalității fiind estimată undeva între 1,4% și 2,3%. Prin urmare, toată lumea ar trebui să fie serioasă cu privire la luarea tuturor precauțiilor împotriva acestui virus și să respecte reglementările impuse de autorități. 

De asemenea, ar trebui să realizăm faptul că oamenii tind să exagereze pericolul amenințărilor cu care nu sunt familiarizați în comparație cu cele pe care le cunosc deja, cum ar fi gripa sezonieră sau accidentele de mașină [4]. Mass-media poate contribui la cultivarea sentimentului de pericol, ceea ce duce la creșterea continuă a fricii și a pericolului perceput. 

Pentru a reduce anxietatea, recomandarea este de a vă limita expunerea la știri la cel mult 30 de minute pe zi. Amintiți-vă că devenim mai anxioși atunci când ne confruntăm cu situații care nu au un precedent clar. Anxietatea, face ca totul să pară mai grav. 

 

Caută ajutor profesional dacă simți că ai nevoie

Persoanele vulnerabile la anxietate și condiții similare pot trece prin momente copleșitoare, mai ales în această perioadă [5]. În consecință, s-ar putea confrunta cu simptome de anxietate care să interfereze cu munca, capacitatea de a întreține relații cu cei din jur, abilitatea de a socializa sau de a avea grijă de propria persoană. 

Dacă te confrunți cu asemenea simptome, nu te teme să apelezi la serviciile specializate. Există soluții și modalități de intervenție pentru fiecare caz în parte. 

Deși s-ar putea să simți că nu poți face nimic în acest moment, urmărirea acestor strategii te poate ajuta să gestionezi anxietatea cu privire la epidemia actuală.

 

Sursa: http://theconversation.com/7-science-based-strategies-to-cope-with-coronavirus-anxiety-133207

Referințe:

[1]. Taha, S., Matheson, K., Cronin, T., & Anisman, H. (2014). Intolerance of uncertainty, appraisals, coping, and anxiety: The case of the 2009 H 1 N 1 pandemic. British journal of health psychology19(3), 592-605. https://doi.org/10.1111/bjhp.12058

[2]. Spinhoven, P., Drost, J., de Rooij, M., van Hemert, A. M., & Penninx, B. W. (2014). A longitudinal study of experiential avoidance in emotional disorders. Behavior therapy45(6), 840-850. https://doi.org/10.1016/j.beth.2014.07.001

[3]. Wilson, T. D., & Gilbert, D. T. (2005). Affective forecasting: Knowing what to want. Current directions in psychological science14(3), 131-134. https://doi.org/10.1111/j.0963-7214.2005.00355.x

[4]. Wright, G., Bolger, F., & Rowe, G. (2002). An empirical test of the relative validity of expert and lay judgments of risk. Risk Analysis: An International Journal22(6), 1107-1122.  https://doi.org/10.1111/1539-6924.00276

[5]. Blakey, S. M., Reuman, L., Jacoby, R. J., & Abramowitz, J. S. (2015). Tracing “Fearbola”: psychological predictors of anxious responding to the threat of ebola. Cognitive Therapy and Research39(6), 816-825. https://doi.org/10.1007/s10608-015-9701-9

Articole Similare

Sănătatea mintală portretizată în filme
Tulburările mintale sunt încă într-o anumită măsură stigmatizate, însă această stigmatizare descrește odată cu o conștientizare crescută la nivel de populație și cu familiarizarea față de aceste dificultăți mintale.
Ce pot face ca să mă iubesc?
Încercăm în permanență să îi iubim pe cei din jur, însă în această încercare ardentă de a iubi și de a ne face iubiți, uităm să ne iubim pe noi înșine.
Împrietenește-te cu eșecul!
Ca tineri entuziaști, ajungem într-un punct în care ne uităm la viața noastră și ni se pare că nu am realizat încă ceea ce ne-am propus, din contră... că la un anumit nivel, am eșuat.
Cea mai mare bogăție este să te mulțumești cu puțin
Când nemulțumirea se referă la dorința de a deține diverse obiecte, e o sursă de nefericire.
De ce apare furia și cum o putem gestiona
Fiecare dintre noi s-a confruntat cel puțin o dată în viață cu furia. În anumite doze, furia poate fi chiar benefică (de exemplu poți părea mai convingător), însă în doze prea mari poate deveni disfuncțională și ne putem surprinde făcând lucruri pe care a
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!