Deconectează-te · luni, 28 sept.

Respiro Help

5 moduri prin care putem cultiva reziliența în propriile noastre vieți

 

În cursul ultimelor luni lumea s-a confruntat cu un dezechilibru fără precedent. Oamenii au experimentat schimbări semnificative, incertitudine și stres, dar în ciuda acestor stresori exteriori, ai obstacolelor și a factorilor declanșatori, unii dintre ei au găsit utilă punerea în aplicare a unor practici reziliente, în timp ce alții, dimpotrivă, s-au focusat exclusiv pe ceea ce ar putea merge rău.

Cercetările existente despre reziliență o definesc drept o caracteristică a anduranței. Cu alte cuvinte, oamenii de știință vedeau în trecut reziliența ca fiind ceva înnăscut (sau nu). Dr. Patrice Buzzanell de la University of South Florida, pe de altă parte, crede că lucrurile stau diferit. Buzzanell (2018) susține că reziliența poate fi dobândită. Ea subliniază 5 procese de comunicare în care oamenii se pot angaja ca răspuns la stres.

 

1. Crearea normalității. Crearea unei noi normalități are la bază dezvoltarea unei rutine, a unor ritualuri și interacțiuni noi. De exemplu, pentru oameni, una din cele 3 nevoi fundamentale este controlul. Rutina și ritualurile ajută la preluarea controlului asupra unei situații haotice și la crearea stabilității. Chiar și ritualurile mărunte sau care par nesemnificative pot face o diferență. Ce rutină ți-ai dori sa introduci în viața ta?

 

2. Aducerea în prim plan a acțiunilor productive în detrimentul emoțiilor negativ. Când viața pare lipsită de control, atenția se mută pe evenimentele negative și pe emoțiile negative din jurul lor. Totuși persoanele reziliente caută să înlăture aceste emoții și să se focuseze pe ceea ce pot face pentru a alunga negativitatea din viețile lor. Focusarea pe acțiunile productive este o alegere conștientă, indiferent cât de dificilă pare să fie o situație.

 

3. Reafirmarea identității. Uneori, când sunt provocați, oamenii pot pierde din vedere caracteristicile și atributele fundamentale persoanei lor. Reafirmarea identității este procesul prin care aceștia își reamintesc caracteristicile esențiale despre sine, angajându-se în acțiuni semnificative. De exemplu, pierderea locului de muncă în timpul pandemiei poate fi devastatoare, dar nu definitorie. Este de preferat să se găsească alte activități care să umple acest gol și să ofere un altfel de sens.

 

4. Păstrarea și utilizarea conexiunilor. Un lucru comun multor oameni în perioadele dificile este sentimentul de deconectare. Pe lângă control, afecțiunea este o altă nevoie interpersonală. Avem la dispoziție multe mijloace tehnologice pentru a păstra conexiunea, însă este necesar, și chiar dezirabil, să experimentăm afecțiune fizică (îmbrățișări, atingeri etc). Studiile arată că urmările privațiunii de atingeri fizice sunt negative și nu ar trebui ignorate (Floys, 2004). Mai mult decât atât, suportul social poate avea beneficii pozitive asupra relațiilor, sănătății mintale și fiziologice (MacGeorge, Feng & Burleson, 2011).

A înțelege cum funcționează suportul social este important pentru a știi exact ce tip de suport să ceri, în funcție de necesitatea pe care o ai. Modalitatea în care ceri suport este la fel de importantă; studiile arată că adresarea directă , fără ocolișuri, este cea mai bună strategie de a obține suportul rețelei sociale. Împărtășirea emoțiilor negative în comunitate poate ajuta și la identificarea și suportul unui grup care se confruntă cu aceleași temeri (Scharp, Kubler & Wang, 2020).

 

5. Utilizarea soluțiilor alternative. O altă modalitate de a răspunde evenimentelor negative stă în reformularea înțelesului lor. Făcând acest lucru, oamenii pot găsi sens în lucrurile paradoxale sau care sunt în contradictoriu. De exemplu în situația pierderii unui loc de muncă, utilizarea acestui mijloc poate ajuta la schimbarea perspectivei despre evenimentul în sine. Pierdea locului de muncă ar putea fi privită, așadar, ca o oportunitate de a petrece mai mult timp în compania familiei sau chiar ca pe un catalizator în schimbarea carierei.

Ceea ce este esențial în legătură cu aceste tehnici de comunicare se referă la lejeritatea cu care pot fi puse în aplicare. Întrucât nu există o rețetă exactă, este dezirabilă utilizarea lor simultan, sau în asocieri care fac sens în situația dificilă pe care o traversezi.

 

Sursa:

https://www.psychologytoday.com/us/blog/interpersonal-and-family-relationships/202009/resilience-during-tough-times

Referințe:

Buzzanell, P. (2018). Communication theory of resilience: Enacting adaptive-transformative processes when families experience loss and disruption. In D. O. Braithwaite, E. A. Suter, & K.

Floyd (Eds.), Engaging theories in family communication (2nd ed., pp. 98–109). Routledge.

Floyd, K. (2014). Relational and health correlates of affection deprivation. Western Journal of Communication, 78(4), 383–403. https://doi.org/10.1080/10570314.2014.927071

MacGeorge, E. L., Feng, B., & Burleson, B. R. (2011). Supportive communication. In M. L. Knapp & J. A. Daly (Eds.), The SAGE handbook of interpersonal communication (4th ed., pp. 317–354). Sage.

Scharp, K. M., Kubler, K., & Wang, T. R. (2020). Individual and community practices for construcing communicative resilience: Exploring the communicative processes of coping with parental alienation. Journal of Applied Communication Research. Advance online publication. https://doi.org/10.1080/00909882.2020.1734225

 

 

 

Login Ca sa adaugi un comentariu trebuie sa te loghezi.

Articole Similare

Care este legătura dintre dispozitivele tehnologice și singurătate?
Este dificil și greșit să considerăm că există o cauză unică a singurătății. Bazându-ne pe diverse studii este posibil ca stilul nostru de viață intens digitalizat să cauzeze, nu numai singurătatea, ci și divizarea noastră socială.
Șase strategii pentru a face față anxietății provocate de coronavirus
Pe măsură ce numărul de cazuri diagnosticate cu COVID-19 continuă să crească, anxietatea provocată de această situație la nivel global tinde să crească și ea.
Cum îţi dai seama dacă cineva te manipulează – şi ce poţi face
Dacă ai simțit vreodată că ceva se întâmplă într-o relație strânsă sau într-o întâlnire întâmplătoare - eşti presat sau te simţi controlat – ai putea fi manipulat.
5 sfaturi pentru a rămâne productiv și sănătos psihic în timp ce lucrezi de acasă
Odată cu răspândirea noului coronavirus care afectează totul, de la călătoriile internaționale până la disponibilitatea dezinfectantului de mâini, atenuarea COVID-19 în România a devenit o preocupare tot mai mare.
Păstrează distanța pentru a rămâne în siguranță! Recomandări ale Asociației Psihologilor Americani (APA) pentru gestionarea perioadei de izolare și carantină
Pe măsură ce numărul de cazuri cu COVID-19 este în continuă creștere, psihologii oferă câteva strategii despre cum să vă separați de ceilalți, păstrând totuși sprijinul social de care aveți nevoie.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!