Despre coperte, idei, senzații (interviu cu Dragoș Gârea)

Omul se uită la ce izbește ochiul. În cazul cititorilor, coperta cărții este primul lucru pe care aceștia îl văd la o carte și, deși se spune că n-ar trebui să judecăm o carte după copertă, uneori, poate fără să ne dăm seama, coperta contribuie decisiv la decizia noastră de a pune mâna pe o carte, de a o deschide, de a o răsfoi sau nu. Am stat de vorbă cu un grafician și tehnoredactor, Dragoș Gârea, despre importanța pe care o au copertele cărților și despre cum sunt create acestea. Dragoș ne dezvăluie câteva amănunte din procesul de creație și nu numai, ajutându-ne să completăm imaginea noastră despre „nașterea” cărții.

Dragoș, îți mulțumesc pentru că ai acceptat să răspunzi pentru cititorii Bibliotecii Respiro la câteva întrebări despre copertele de carte. Lucrezi ca grafician și tehnoredactor de câțiva ani și te-ai ocupat de designul de interior și de copertă a numeroase cărți. De fapt, am avut ocazia să colaborăm la realizarea câtorva coperte și pot spune că a fost o experiență plăcută. Încep cu o întrebare de „încălzire”. Cum comentezi afirmația că „o carte nu trebuie judecată după copertă”?

Florin, îți mulțumesc pentru invitația de participa la acest interviu. Într-adevăr, am lucrat împreună la numeroase proiecte și pot spune, de asemenea, că a fost experiență plăcută. Revenind la întrebarea ta... Cartea este un obiect, o experiență, un document, o viață chiar, și probabil că descrierea sau definirea ei ar putea continua așa la nesfârșit.

Cred că sunt ocazii când judeci o carte după copertă, dar și situații când faci invers. De exemplu, atunci când vrei să oferi o carte cadou, dar nu ai informații suficiente despre ea, dorind în primul rând ca acel cadou să arate bine, se poate întâmpla să judeci cartea după copertă. Coperta este atunci un factor important în decizia de a o cumpăra sau nu. Pe de altă parte, poate apărea situația în care dorești foarte mult o carte deoarece ți-a fost recomandată sau este un bestseller și decizi să o cumperi fără a mai ține cont de aspectul copertei.

Aș face o observație importantă aici. Poate că textul sau interiorul unei cărți este foarte valoros, dar persoana care s-a ocupat de copertă nu a avut timp suficient sau resursele necesare pentru realizarea copertei, ori poate că, pur și simplu, nu a fost prea inspirată. Coperta poate ilustra ideea de bază a unei cărți, doar un episod din aceasta sau o idee restrânsă. Coperta poate fi doar o expresie a modului în care graficianul a înțeles cartea sau poate fi o senzație vizuală pe care autorul, redactorul ori graficianul a vrut să o transmită. Personal, cred că o carte poate fi judecată ca produs sau obiect și după copertă, fără ca această evaluare să fie identică întotdeauna cu aceea a conținutului.

Ținând cont de publicul nostru, format în bună parte din tineri interesați de cărți, spune-ne la ce ar trebui să ne uităm atunci când ne apare în fața ochilor coperta unei cărți. La târgurile de carte, cum este Gaudeamus-ul, vizitatorii văd sute și mii de coperte. Trebuie să recunoști că e o „lume” destul de pestriță… Mă refer la toate copertele acelea atât de diferite. Coperta este primul lucru pe care îl vedem la o carte. Care sunt elementele copertei pe care ar trebui să le căutăm din priviri?

Într-adevăr, trăim un timp în care totul, inclusiv piața de carte, este suprasaturat. Dacă ar fi să analizez strict compoziția unei coperte și să ofer câteva sugestii, aș recomanda canalizarea atenției către compoziții decente, cu combinații cromatice clare și neaglomerate, ce pot fi compuse din elemente grafice sau ilustrații de bună calitate. Combinația de fonturi trebuie să fie cât mai restrânsă, pentru a nu bulversa ochiul cu prea multe accente diferite. Compoziția copertei trebuie să transmită informații, idei și senzații, dar, în același timp, trebuie să respire. Acestea sunt linii foarte generale. Așa cum există un număr „infinit” de coperte, există și un număr „infinit” de gusturi. În același timp, trebuie să admitem că sunt persoane pe care le poți îndruma, dar și unele care nu vor ține cont de sfatul sau de opinia ta când vine vorba de coperte.

Din punctul tău de vedere, ce este coperta de carte? Un indiciu cu privire la tema cărții, o cheie de descifrare, o interpretare a conținutului sau o completare a mesajului cărții?

Coperta unei cărți, prin compoziția ei, poate trimite spre numeroase direcții. Din perspectiva mea, ca grafician, coperta este o poartă către mesajul cărții. De cele mai multe ori, prin compoziția unei coperte, încerc să conving cititorul să își dorească să intre în textul cărții și să se familiarizeze cu el.

Cum arată, în opinia ta, o copertă faină și cum arată o copertă… nasoală?

Din punctul meu de vedere, o copertă faină este în primul rând, așa cum am amintit și mai devreme, simplă, aerisită, cu o combinație cromatică neaglomerată, iar fonturile pe care le conține sunt simple și de cât mai puține tipuri.

O copertă slabă calitativ va fi, în mod evident, una aglomerată și fără teme grafice bine definite. Aici ne lovim de faptul că există numeroase gusturi și nenumărate modalități de abordare de care se ține cont în crearea unei coperte. Iar lucrurile sunt și mai sensibile atunci când ne lovim de subiectivism.

Fapt e că un om care are bun-simț în viața de zi cu zi va avea și bun simț grafic în procesul de creare a unei coperți sau în cel de alegere a uneia (de fapt, de alegere a unei cărți), presupunând că nu este grafician, ci cumpărător. Lucrul acesta ni l-au repetat mereu unii dintre profesorii din facultate.

Legat de întrebarea anterioară… Dă-ne un exemplu de copertă de carte care ți se pare foarte tare și spune-ne de ce îți place atât de mult. Cred că cititorii vor înțelege mai ușor dintr-un astfel de exemplu cum ar trebui evaluată o copertă.

Un exemplu bun poate fi Presentation Zen, de la Editura Publica, copertă cu o compoziție simplă, cu două accente majore reprezentate de pietrele așezate una peste alta și de titlul cărții. Avem un singur font, simplu și fără serife, și toate acestea sunt așezate într-un spațiu cromatic alcătuit din tonuri de albastru, negru și gri.

În ce anume constă procesul de creare a unei coperte de carte? Sunt sigur că, de la un proiect la altul, sunt diferențe. Însă, cu siguranță, sunt și anumiți pași sau anumite etape majore, care se repetă de fiecare dată. Cum decizi tu, ca designer, cum să arate o copertă?

După ce am primit din partea redactorului și a altor persoane implicate toate informațiile și elementele necesare copertei, primul pas în creație îl reprezintă documentarea. Caut și văd ce abordări există deja în respectiva direcție a temei cărții. Astfel pot afla ce nu vreau să faci sau ce trebuie să evit și, totodată, ce pot folosi ca sursă de inspirație. Apoi încep să așez elementele principale, precum titlu și autor, după care adaug diferite elemente necesare, precum ilustrații, imagini sau alte detalii grafice. „Sculptez” o compoziție provizorie, în linii mari, după care mă îndepărtez de ea și o analizez. Dau deoparte ceea ce nu este bun, adaug ce lipsește și, mai apoi, încep să finisez produsul în funcție de sugestiile primite de la redactor, redactor-șef sau, uneori, de la autor.

De multe ori, graficianul nu lucrează singur și trebuie să se supună anumitor reguli sau limite impuse de colaboratori. Este însă recomandabil să analizeze și să interpreteze corect o modificare cerută sau o sugestie. Mi s-a întâmplat ca, uneori, modificarea propusă de redactor sau de autor să îmbunătățească compoziția. Dar, de foarte multe ori, se întâmplă și invers. Prin urmare, cel mai bine este să ai un argument bine întemeiat și obiectiv pentru orice lucru pe care vrei să îl susții când vine vorba de aspectul unei coperte. Probabil că, de cele mai multe ori, în astfel de situații, graficianul face un compromis și toate părțile implicate în realizarea produsului final sunt cât de cât mulțumite.

Care este etapa ta preferată în realizarea unei coperte de carte?

Aceea în care încep să finisez și lucrurile încep ușor-ușor să prindă contur. Dar pot spune că îmi place și momentul în care este necesar să „sap adânc” în căutarea fontului perfect pentru o anumită compoziție. Același sentiment este valabil și pentru căutarea unei imagini. Și știu că și tu ai idee despre ce este vorba…

Dacă ar fi să ne referim strict la stilul tău de copertă, la elementele care caracterizează designul tău de copertă, cum ți-ai descrie propriul stil? Care sunt elementele specifice? Folosești un anumit gen de fonturi? Optezi pentru o anumită cromatică? Pentru anumite tipare de așezare a elementelor în pagină? Ce anume te inspiră?

Pot avea ca surse de inspirație de la numeroase coperte pe care le văd, în etapa de documentare, și până la o formă pe care o observ în diferite obiecte de design sau în arhitectură. Poate fi forma unei lămpi, cromatica unui tablou sau dispunerea ornamentelor arhitecturale ale unei clădiri. Cred că aproape absolut orice idee poate sta la baza unei compoziții, dacă este implementată corect.

În stilul meu folosesc de obicei fonturi cât mai simple, de obicei fără serife. Îmi place să mă leg în propriile compoziții de forme simple precum cercul și încerc să mă limitez, în funcție de tema cărții, la o combinație de doar două culori. Dacă folosesc pentru o anumită copertă o imagine sau o ilustrație, încerc întotdeauna să folosesc, pentru celelalte elemente grafice, culori din aceeași gamă sau combinație cromatică a imaginii sau ilustrației de bază.

Spune-ne un roman celebru a cărui copertă ți-ar plăcea să o faci!

Nu m-am gândit niciodată la lucrul ăsta, dar aș spune… Stăpânul inelelor, de Tolkien. Este una dintre cărțile mele preferate din copilărie.

Nu mă pricep prea mult… Există anumite stiluri de design de copertă? Există vreo clasificare a acestora?

Istoric vorbind, copertele, în urmă cu câteva secole, erau destul de asemănătoare. Erau îmbrăcate în piele și li se adăugau diferite ornamente, în funcție de cel care procura cartea și de cât de mult își permitea să plătească pentru ea. Dacă ne îndreptăm atenția spre timpurile actuale, industria și noile tehnologii  au adus în scenă diferite materiale și metode de producție. Morfologic, azi găsim coperte flexibile, care sunt broșate, sau coperte tari, care sunt cusute. Însă, pe suportul lor putem imprima o mulțime de propuneri grafice. Astfel, în funcție de compoziția copertei, poți să o integrezi într-un stil artistic manifestat în toate artele – de exemplu, Art Nouveau, modern sau clasic. Sau pot exista coperte foarte simple, ce pot fi categorisite drept minimaliste. Oricine are o cultură generală decentă poate asocia o anumită copertă cu un anumit stil artistic sau poate să creeze o proprie clasificare a stilurilor.

Ți s-a întâmplat să primești reacții negative la unele coperte făcute de tine? Dacă da, cum ai reacționat? Ai primit și critici constructive? Ce îți spune publicul despre copertele tale?

Bineînțeles că am primit reacții negative. Dacă nu primești astfel de critici, înseamnă că ori lucrările tale nu ajung la public, ori acesta nu este suficient de divers. De obicei, când primesc un feedback negativ, încerc să aflu ce anume nu i-a plăcut persoanei respective. De cele mai multe ori țin cont de criticile oamenilor avizați, care au cât de cât experiență în domeniul designului. Sunt cel mai fericit atunci când primesc o critică constructivă, care vine să completeze ori să ajute ideea mea și care este exprimată clar și susținută prin argumente solide.

Însă nu poți lua în seamă pe cineva care îți spune, de exemplu: „Nu mi-a plăcut coperta aceea din cauză că ai folosit verde, iar mie îmi place galben” sau „Nu îmi place coperta asta pentru că are un trandafir, iar mie îmi plac mai mult crizantemele.” În general, oamenii care nu au noțiuni de bază în privința designului de copertă și de carte nu știu cum arată o compoziție corectă și frumoasă, așa că graficienii sunt datori, pe cât posibil, să educe publicul în privința aceasta. Cred că trebuie să existe un echilibru între ceea ce dorește publicul și ceea ce știu eu, ca grafician, că trebuie să fac și să aplic în cazul unei compoziții.

Am primit deci, de-a lungul activității mele, și critici dar, în general, feedback-ul primit a fost și este pozitiv. Simt că munca mea este apreciată și am suficiente semnale încât să vreau să continui ceea ce fac, în direcția pe care o abordez.

Îmi imaginez că nu dispui de studii de piață sau de rezultate ale unor sondaje. Totuși, chiar și așa, cât de mult contează coperta pentru un client în decizia de a cumpăra cartea? Părerea ta…

E dificil să dai un răspuns când nu ai un studiu la îndemână, mai ales că oamenii sunt atât de diferiți. Nu pot oferi un procent dar, după cum spuneam mai devreme, coperta este ca o poartă. Cred deci că o copertă poate influența major decizia clientului de a cumpăra o carte.

Poate că unii dintre cititorii noștri se gândesc la o carieră de designeri de carte. Povestește-ne pe scurt cum arată o zi de lucru pentru tine. Care sunt părțile plăcute și care sunt cele mai puțin plăcute? Și aș mai adăuga o întrebare, păstrându-i în atenție pe potențialii candidați: Cum te pregătești pentru meseria de designer de carte? Ce facultate sau cursuri urmezi? Ce instrumente trebuie să te deprinzi a le folosi?

O zi obișnuită de lucru începe cât mai de dimineață posibil, ca să pot fi suficient de concentrat când ajung la birou, unde mă așteaptă proiecte noi sau în desfășurare. Încerc să colaborez cât mai mult cu persoanele responsabile de proiect, ca să pot strânge cât mai multe informații, iar la fiecare pas, dacă se poate, cer un feedback, ca să știu dacă direcția în care merg este agreată.

Mă folosesc în lucrul meu de softurile de graphic design din suita Adobe.

Cel mai plăcut lucru pentru mine este să știu că lucrez la un proiect cu o persoană care știe ce vrea și, ideal, care cunoaște câte ceva și despre grafică. Cel mai neplăcut este să mă confrunt cu situația opusă, adică să lucrez cu o persoană care nu are proiectul clar în minte sau care nu agreează soluția grafică pe care i-o ofer, dar nici nu îmi poate oferi vreun argument sau o soluție alternativă.

Dacă cineva dorește să lucreze în domeniul designului de carte, ar putea merge la o universitate de arte unde se studiază grafica sau designul. În general, nu găsești instituții de învățământ unde să înveți numai despre grafica de carte. Cel mai probabil, vei studia de-a lungul anilor designul sau grafica într-un spectru larg, trecând pe rând prin diferite ramuri de aplicare a designului. Spre exemplu: industrie, decorațiuni, vestimentație, amenajări interioare și mobilier și, bineînțeles, grafică. Cred că orice facultate din domeniu va încerca să îi așeze studentului în brațe diferite softuri cu care să lucreze. Studentul însă se va dezvolta cel mai mult prin propria documentare, încercând să descopere singur modul de funcționare al softurilor. Pentru grafică vor fi necesare, în primul rând, programe precum: Photoshop, Illustrator, InDesing, Corel Draw și… altele. În zilele noastre, informația este la îndemâna oricui și cred că, dacă o persoană își însușește multe informații, poate să deprindă și singură modul în care să lucreze ca grafician.

Știi că îmi place să glumesc. Raportează-te la această ultimă întrebare ca la o glumă! Coperta este, într-un fel, ceea ce este haina pentru om. Ținând cont de lucrul acesta, ce crezi că este coperta: o pijama sau un costum de gală?

O să-ți răspund tot în glumă. Vedem prin librării tot felul de coperte… Unele arată ca o pijama, iar altele, ca o haină de gală.

Dragoș Gârea (n. 1987) este căsătorit cu Laura. A studiat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – secția Design (București). A lucrat diferite proiecte de identitate vizuală și grafică ca freelancer, iar din 2013 până în prezent lucrează ca grafician și tehnoredactor la Editura Viață și Sănătate. Este pasionat de muzică și cântă într-un grup vocal bărbătesc – Christall Sound. Are două pisici, Zuzu și Masha, care îi servesc drept muză uneori.