La început de decembrie, vă invităm să petrecem împreună o seară în care să aducem în dezbatere colindul.
Au colindele tradiționale aceeași valoare pe care o au cele clasice sau cel contemporane? Le iubim mai degrabă pe cele tradiționale? Își mai găsesc colindele validitatea în secolul 21? Și care ar fi rolul lor în societatea contemporana? Un etnomuzicolog, un istoric al culturii și o compozitoare, alături de invitații lor, vor încerca să răspundă tuturor acestor întrebări. Și altora, multe.
De ce nu mai sună colindătorii la ușile noastre? Se mai colindă oare, astăzi, la sat? Cum se face că textele colindelor vechi nu pomeneau Nașterea Domnului? E Hrușcă mai aproape de cântarea bisericească sau de Selena Gomez? Sau de Brahms? Pentru ce s-au aplecat compozitorii cu multă școală către colindul țărănesc? Cum de vedeau frumusețe acolo unde noi vedem asprime și sălbăticie? Sunt întrebări la care va încerca să răspundă Costin Moisil, conferențiar la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti.
Jucăuș, repetitiv, parte a ritualului asumat, colindul a fost o componentă importantă a tradiției occidentale. John Huizinga, istoric și teoretician al culturii de origine olandeză, ar fi spus oricând că nu este altceva decât o manifestare a sărbătorii și, deci, o parte importantă a ceea ce este omul: o parte din homo ludens. Care este însă legătura dintre colindul vechi, Bryan Adams sau Michael Bublé? Despre toate acestea, și altele, va vorbi Dragoș Farmazon, istoric și teoretician al culturii.
Ce se află “dincolo de colind”? Compozitorii români au fost în trecut fascinați de farmecul şi încărcătura expresivă a vechilor colinde româneşti, folosindu-le fie ca material brut de explorare, fie într-o manieră stilizată, subtilă care a fost inițiată de George Enescu la începutul secolului 20. Interesul pentru colinde a devenit însă din ce în ce mai puțin vizibil în creația muzicală românească în doua jumătate a secolului 20. Proiectul “Dincolo de colind”, inițial de ICR, urmărește să readucă în atenția publicului colindele tradiționale româneşti, reinterpretate de noua generație de compozitori prin prisma propriului limbaj muzical și cu ajutorul tehnicilor contemporane. Vă vor povesti despre acest proiect Diana Rotaru, compozitor și lector la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, şi invitații ei.
Taxa acces: 30 LEI