1000 de ani de muzică

Cursul de față propune o sondare a istoriei muzicii culte occidentale în întregimea ei, atingând aspectele cele mai importante și relevante ale artei sonore. Pornind de la prima notație muzicală și ajungând în contemporaneitate, vom urmări creația compozitorilor încercând totodată identificarea particularităților stilistice cu scopul de a putea recunoaște principalele perioade artistice. Cursanții se vor familiariza astfel cu concepte specifice și cu termeni de specialitate într-un limbaj accesibil.


Curs I: De la prima notație muzicală la J.S. Bach

În acest prim curs vom parcurge o lungă perioadă de timp, cuprinsă între originile notației muzicale și preclasicism. Discuția se apleacă asupra unei întinderi mari de timp, însă omogenitatea perioadelor cuprinse în acest interval - evul mediu, renașterea și barocul muzical - permit o survolare mai rapidă a lor. Tehnic, vom aborda conceptul de sintaxă, motiv și formă muzicale audiind lucrări compuse, printre alții, de: Léonin, Pérotin, Guillaume de Machaut, Giovanni Pierluigi da Palestrina, Claudio Monteverdi, Georg Friedrich Händel, Antonio Vivaldi și, desigur, Johann Sebastian Bach.

Curs II: Clasicismul muzical și tonalitatea

Încă din perioada preclasică, principiile tonalismului căpătau tot mai clar contur, însă abia în clasicism putem vorbi de o paradigmă tonală clară. Este vorba de un set de reguli, ierarhii, principii și bune-practici care determină ceea ce numim generic muzică (cultă) occidentală. Deși mult mai mulți, principalii compozitorii despre care vom vorbi sunt cei ai primei școli vieneze: J. Haydn, W.A. Mozart și L. van Beethoven. Ne vom apleca asupra noțiunilor de teză, antiteză și sinteză prezente atât în filosofia lui G.W.F. Hegel cât și în forma de sonată.

Curs III: Romantismul muzical. Emanciparea disonanței

În momentul în care sonoritățile mai aspre, disonante, au început să cucerească din ce în ce mai mult partitura muzicală și tehnica instrumentală a avansat suficient cât să dea naștere unor ansambluri mult mai mari decât în perioadele anterioare, vorbim deja de romantism. Limbajul muzical devine mai complex, însă ancorat încă în principiile tonale, chiar dacă din ce în ce mai laxe. Se pot distinge mai multe momente ale epocii romantice: timpuriu (F. Schubert, R. Schumann, F. Chopin, F. Mendelssohn-Bartholdy, H. Berlioz), propriu-zis (A. Bruckner, J. Brahms, J. Strauss II, F. Liszt, P.I. Ceaikovski, A. Dvořák, G. Verdi) și târziu (G. Mahler, R. Strauss, G. Fauré, C. Franck, S. Rachmaninov). Opera capătă o atenție deosebită în creația lui G. Rossini, V. Bellini și G. Donizetti (stilul bel canto), G. Puccini (verism), G. Verdi sau R. Wagner.

Curs IV: Programatismul și școlile naționale de muzică

Deși încă în perioada romantică, programatismul pe de o parte și școlile naționale de alta reprezintă cazuri distincte ce vor presupune o abordare separată. Programatismul propune un "program", un text explicativ pe care muzica îl urmează, iar obiceiul programului de sală se păstrează până azi. Școlile naționale se suprapun cu mișcările socio-politice de independență și de regulă tratează subiectul identității naționale. În lucrările muzicale specifice transpar teme stilizate ce își găsesc originea în folclor. Amintim aici școlile cehă (A. Dvořák, B. Smetana), finlandeză (J. Sibelius), norvegiană (E. Grieg), rusă (Grupul celor cinci), spaniolă (I. Albeniz, M. de Falla), maghiară (B. Bartók, Z. Kodály) și română (G. Enescu).

Curs V: Secolul XX. Tradiție și avangardă

Ultimul curs va fi rezervat secolului XX, deși multitudinea de orientări nu permite o relatare exhaustivă a lor (cu atât mai puțin a tuturor compozitorilor ce activează în decursul ultimei sute de ani). Curentele artistice - unele îndreptate spre trecut, chiar dacă propun inovații (P. Hindemith, D. Șostakovici, S. Prokofiev), altele puternic avangardiste - și experimentele în domeniul muzical fac din perioada modernă și contemporană un caleidoscop de stiluri, mai mult sau mai puțin individualizate și particularizate. Momentul de declick tonal se produce în pragul secolului XX, cu mai multe posibile referințe componistice (C. Debussy, I. Stravinsky sau A. Schönberg), urmând ca ulterior limbajul muzical să radieze în foarte multe direcții în creațiile unor compozitori ca: G. Ligeti, K. Stockhausen, G. Scelsi, I. Xenakis, O. Messiaen, P. Boulez, J. Cage, W. Lutosławski, K. Penderecki, H. Górecki, S. Reich, P. Glass, J. Adams, A. Pärt, T. Murail, G. Grisey.

Plata se va face pe loc, înainte de începerea cursului.

  • Domeniu Cultură și civilizație
  • Lector Dan Popescu
  • Dată începere Joi, 28 februarie 2019
  • Oră curs 19:00
  • Număr ateliere 5
  • Frecvență săptămânal, joi (o întâlnire dureaza 2h)
  • Tip Teoretic
  • Vârstă minimă 15
  • Cost

    40 RON preț / o ședință (întâlnire)

    150 RON preț / curs (5 întâlniri)

    25 RON preț / o ședință (întâlnire) student

    100 RON preț / curs (5 întâlniri) student

  • Înscrie-te acum

    Locuri disponibile: 29

#yourmoment
to share with others.