O mărturie în lupta cu depresia
Dacă la moment dat te afli într-o stare de epuizare psihică și te confrunți cu apatia, trebuie să fii foarte atent la ce se întâmplă în jurul tău!
M-am confruntat cu depresia și știu că nu se iese ușor din ea. Trist este faptul că foarte multe persoane (în special cele care se consideră pozitive și încearcă să-și demonstreze și să demonstreze că sunt foarte bine) sunt, de fapt, într-o stare de depresie. Ajung să recunoască acea stare de depresie, abia atunci când se confruntă cu o criză majoră: de identitate, familială, profesională, financiară, socială, culturală sau spirituală. Ca să ieși dintr-o stare de depresie, trebuie să înlături din ambianța ta persoanele care se laudă, prea mult, cu succesul lor. Pentru că în contrast, pe fundalul „succesului” lor, căderea ta te va consuma și mai mult.
Persoanele de „succes” au tendința să motiveze persoanele care se află într-o stare emoțională, spirituală și materială sub un anumit nivel, dar fără a oferi soluții practice. Doar motivează. Aceste persoane, însă, niciodată nu vor putea motiva oamenii care sunt în apogeul disperării, așa cum am fost eu. Nici un speaker motivațional nu mă putea motiva, pentru că vedeam non-sensul motivației lui. Însă am reușit să ies din depresie când am întâlnit persoane care m-au putut INSPIRA. Din păcate acest gen de persoane nu sunt arhicunoscute, nu și-au construit o imagine de „guru”, nu fac traininguri inspiratoare. Ei trăiesc și cam atât. Din acest motiv mă feresc să cad în capcana marketingului, consumând resurse pe construcția de imagine.
Atunci când am suferit șocul emoțional ce m-a aruncat pe culmile disperării, știam că nu aveam nevoie de mesaje motivaționale, ci de un întreg proces de restabilire emoțională, pe care nu mi-l oferea nimeni. De ce? Pentru că majoritatea celor ce se erijau și se erijează în guru (terapeuți, dezvoltatori, traineri, coach etc.) nu aveau astfel de soluții. Ei vorbeau din cărți, iar eu aveam nevoie să cunosc acei pași care, pentru unii, sunt prea mici ca să conteze, dar pentru mine reprezentau unica metodă de a ieși la suprafață, pași pe care i-am descoperit la un moment dat. De aceea, dacă acum te afli într-o stare deplorabilă, nu te compara cu persoanele mai împlinite decât tine. Acest fapt cu siguranță te va descuraja.
A fost dureros să urmăresc succesul persoanelor care m-au iritat. Pentru că am realizat că aceste persoane - ce se consideră pozitive - sunt extrem de neagreabile și nu acceptă în jurul lor decât personaje la fel ca ele: pozitive. Ele nu consumă energie cu persoane care au, cu adevărat, nevoie de ajutor pentru că aceste persoane nu au nevoie să fie motivate, ci au nevoie de SOLUȚII REALE. O persoană fericită (echilibrată) este agreabilă, și îi pot accepta, calm, reușitele. De ce? Pentru că dă dovadă de autencitate. Acestei persoane îi pot cere un sfat sau un sprijin, la un anumit moment. Pe când primei, niciodată.
Dacă ești în depresie ai nevoie acum de un proces de reabilitare. Gândește-te la persoanele care trec prin ceea ce treci și tu acum. Observă ce fac ei pentru a se simți mai bine. Analizează și fă și tu minimul necesar pentru sănătatea ta emoțională. Nu este necesar să te supui provocărilor ca să-ți testezi reacțiile. Acestea pot însemna un risc la momentul de față. Cu tine nu vor funcționa adresările de tipul: „Nu fii atât de slab. Fii puternic, ca alții”. Dacă treci printr-o criză psihologică, oferă-ți mai multă compasiune. Tu, ție.
În niciun caz nu te transforma în victimă pentru a te autocompătimi. Una este să îți spui: „înțeleg că acum mă simt rău, că sunt încă slab și îmi este frică. Dar cu toate acestea voi face pași mici către sănătatea mea”. Alt lucru este să îți spui: „Sunt atât de nefericit. Nimeni nu mă iubește. Niciodată nu îmi va reuși nimic”. Nu te aștepta ca cineva să te facă fericit, chiar dacă, în astfel de momente, ai nevoie de soluții din exterior. Aceasta este responsabilitatea ta. Viața ta este în mâinile tale.
Cât timp mai ești dispus să cazi pradă disperării, fără a face nimic?
Articol scris de: Mircea Ivanof
