Nu ești o rețetă de gogoși. Când pendulăm între lene și procrastinare
„Din 1 ianuarie”.... „de la 1 ale lunii”.... „de luni”.... „de mâine”... De ce 1 ianuarie e un început mai bun decât 28 decembrie?! De ce o zi de luni sună mai bine decât una de joi?!? În fapt, ceea ce preferăm este amânarea. Ne-am obișnuit să spunem că procrastinăm pentru că ideea de procrastinare reprezintă ceva mai sofisticat, ceva mai pretabil pentru noi. Procrastinarea și lenea nu prea au multe în comun – punctul lor de intersecție îl reprezintă amânarea, acel „nu acum”. În rest, sunt concepte diferite cu reprezentări diferite.
Vreau să le abordăm puțin pe fiecare dintre ele. Nu e nicio catastrofă dacă sunt lucruri pe care nu dorim să le facem chiar acum. Nu e o catastrofă nici măcar dacă nu înțelegem de ce nu dorim să facem totul la un moment dat. Doar că, dacă dorim să ne punem pe treabă și să devenim operativi, e important să știm dacă încercăm să scăpăm de procrastinare sau de lene.
Procrastinarea se manifestă prin amânarea unor acțiuni, însă la bază se află teama de eșec. Atunci când avem de purtat o conversație inconfortabilă, de îndeplinit o acțiune dificilă la muncă sau la facultate, atunci când ne așteptăm să dăm greș, de cele mai multe ori dorim să amânăm momentul în care ne confruntăm cu un posibil eșec și, prin urmare, procrastinăm. Cum facem asta?! Găsim ceva mai important sau mai urgent de făcut. Dacă, spre exemplu, știu că trebuie să redactez un document despre care nu am foarte multe informații, e important să îmi fac bine treaba și pun presiune mare pe mine că trebuie să iasă bine... e foarte probabil să găsesc alte activități foarte importante ce trebuie cu necesitate să fie făcute. E urgent și important să ies cu niște prieteni care au nevoie de prezența mea, e urgent și important să strâng prin casă pentru că ordinea mă ajută să mă concentrez, e important și urgent să fac ceva de mâncare pentru că nu am mâncat de mult sănătos... și lista poate continua.
De cele mai multe ori, deși încercăm să scăpăm de stres, procrastinarea ne conduce tocmai spre stres, vinovăție, pierderea productivității și intrăm într-un cerc vicios până în momentul în care nu mai putem evita. Procrastinarea are ca rezolvare confruntarea temerilor și despre aceasta putem descoperi mai multe doar la o simplă căutare pe internet. Unul dintre cele mai simpatice și, totuși, ilustrative sfaturi se găsește în clipul de aici. Dar cel mai simplu, dacă știi că te confrunți cu procrastinarea (sau doar bănuiești) scrie unuia dintre consilierii de pe Respiro Help și caută să identifici concret care sunt temerile tale și cum le poți face față. Amintește-ți: Nu ești o rețetă de gogoși! Prin urmare, nu „te poți rezolva” în 3, în 5 sau în 7 pași general valabili.
Lenea reprezintă înclinația de a nu dori să muncim. Nu are nicio legătură cu temerile, cu oboseala, cu nevoia de pauză. Este, pur și simplu, preferința de a nu face, de a nu ne da osteneala. Lenea este asociată cu o lipsă a motivației. Atunci când considerăm că un anumit rezultat nu merită efortul nostru. O anumită notă, o apreciere, un anumit câștig financiar... fie că discutăm despre recompense fizice sau recompense sociale, atunci când nu le valorizăm, avem o lipsă de motivație care ne va conduce spre convingerea că nu merită să investim efort într-o anumită activitate. Dacă o gamă largă de rezultate nu ne motivează și nu ne trezesc interesul, vom dezvolta o atitudine generală de lipsă de interes care, la nivel comportamental se va traduce prin lene. Lipsa motivației și prezența fricii pot conduce la comportamente foarte asemănătoare, însă pentru a găsi motivație e nevoie să acționăm în altă parte. Internetul abundă în sfaturi despre cum anume să dezvoltăm motivația – unele sfaturi au și fundament științific, unele sunt experiențe personale. Dacă știi că îți este foarte greu să găsești motivație pentru diferite acțiuni, scrie unuia dintre consilierii de pe Respiro Help și caută să identifici concret care sunt temerile tale și cum le poți face față.
Amintește-ți: Nu ești o rețetă de gogoși! Prin urmare, nu „te poți rezolva” în 3, în 5 sau în 7 pași general valabili.
