Descoperă · luni, 3 dec.

Respiro Help

Neuronii empatiei

Cum se manifestă empatia?

Unul dintre colegii tăi de birou își taie degetul în marginea unei coli de hârtie și imediat tresari, de parcă ți s-ar fi întâmplat chiar ție. Îți vezi fratele gustând o feliuță de lămâie și înainte să îți dai seama faci o grimasă, ca și când ai simți chiar tu gustul acru al fructului. Căscatul colegei de apartament va fi invariabil urmat de al tău, iar momentele ei de tristețe îți vor induce și ție o stare similară. Această abilitate de a înțelege instinctiv și imediat ceea ce alți oameni experimentează a stârnit multă vreme interesul cercetătorilor.

Studii recente sugerează o explicație fascinantă: substratul neurobiologic al empatiei îl reprezintă sistemul neuronilor oglindă. Aceștia au fost identificați și descriși în anul 1996 la Universitatea din Parma de către omul de știință Giacomo Rizzolatti și colegii săi, în urma unor studii elecrofiziologice la nivel de neuroni individuali. Echipa lui Rizzolatti a implantat electrozi în creierul unor maimuțe din specia macac pentru a le studia activitatea cerebrală în timpul a diferite acte motorii, inclusiv apucarea hranei.

Într-o zi, unul dintre cercetători s-a întins după propriul său prânz și a observat că în timp ce făcea acest lucru, impulsuri electrice au început să fie descărcate de neuronii din cortexul premotor al maimuțelor – aceeași arie în care se înregistra activitate atunci când animalele însele executau o mișcare similară.

Neuronii oglindă, localizați în cortexul premotor, cortexul primar somatosenzorial și cortexul inferior parietal, reprezintă un subset al neuronilor de comandă motorie (cca. 20% dintre aceștia) care descarcă impulsuri electrice atunci când un individ acționează, dar și atunci când observă aceeași acțiune efectuată de altcineva sau când se imaginează pe sine însuși realizând-o.

Practic, creierul răspunde ca și cum ar efectua o simulare într-o realitate virtuală a acțiunilor unei alte persoane. Dacă în ce privește maimuțele acest sistem este restrâns la mișcări ale membrelor și ale gurii și se declanșează doar atunci când este vorba despre o acțiune orientată către un scop, în cazul oamenilor există un sistem care corespunde mișcărilor întregului corp și se activează chiar și atunci când nu servește unui scop precis.

Se presupune că neuronii oglindă joacă un rol important în percepție și învățarea actelor motorii, dar și în procese cognitive superioare cum ar fi: deprinderea unor noi abilități prin imitare, achiziția limbajului, capacitatea de a recunoaște semnificația emoțională a expresiilor faciale, înțelegerea intențiilor și acțiunilor altora și prezicerea acțiunilor viitoare. De asemenea, ei oferă și fundamentul neurobiologic al fenomenelor de empatie și înțelegere reciprocă.

Ce este empatia?

Empatia poate fi definită drept capacitatea de a înțelege și de a răspunde la experiențele afective unice ale unei alte persoane, procesul cognitiv de a asimila perspectiva altcuiva, sau interacțiunea dintre doi indivizi care experimentează și împărtășesc fiecare sentimentele celuilalt (Decety și Jackson, 2006). Mai degrabă un proces decât o stare emoțională, empatia este diferită de simpatie, milă și contagiune emoțională.

Empatia este o componentă importantă a dezvoltării cognitive. Până la vârsta de 2 ani, copiii încep în mod normal să manifeste răspunsuri emoționale ce corespund stărilor afective ale altcuiva. Încă de la o vârstă fragedă, învățăm intuitiv să ne evaluăm în funcție de gradul de empatie manifestat de părinții noștri, iar psihologii care cercetează dezvoltarea au ajuns la concluzia că oamenii cărora nu le-au fost arătate sentimente de empatie în copilărie vor dezvolta un comportament sociopat la vârstă adultă.

Se suspectează că disfuncții ale sistemului neuronilor oglindă ar putea fi implicate în diverse boli, precum tulburările de spectru autist (TSA). O caracteristică a celor afectați este lipsa empatiei și a angajamentului emoțional față de semeni. Indivizii cu TSA au dificultăți în a înțelege emoțiile celorlalți și în a manifesta o reacție empatică normală atunci când alți indivizi arată emoții de plăcere, durere sau frică.

Dacă în Antichitate capacitatea omului de a se apropia emoțional de o altă persoană a fost pusă pe seama sentimentelor, în Evul Mediu filosoful Descartes o atribuie ca origine creierului, dar o păstrează ca pe o caracteristică specifică inimii, o trăsătură care îl individualizează pe om de toate celelalte ființe. Ulterior, psihologii au încadrat această calitate în sfera inteligenței emoționale.

Cercetările specialiștilor în neuroștiințe au adus însă informații surprinzătoare și fascinante pe această temă. Deoarece furnizează o explicație științifică fenomenului de empatie, neuronii oglindă reprezintă în mod cert una dintre cele mai interesante descoperiri recente din domeniu.

Bibliografie:

1. „Rolul neuronilor oglindă în tulburările de spectru autistic. Antrenamentul prin neurofeedback al ritmului miu” – Tudor R. Selescu

2. „Neuroni care «vibrează la unison». De unde vine empatia? Despre neuronii oglindă și creierul social” – Andra Matzal, Dragoș Cîrneci – totb.ro

3. „Teoria neuronilor oglindă și constelațiile familiale” – Mihaela Marinas – damaideparte.ro

4. ”Both of Us Disgusted in My Insula: The Common Neural Basis of Seeing and Feeling Disgust” – Bruno Wicker, Christian Keysers, Jane Plailly, Jean-Pierre Royet, Vittorio Gallese, Giacomo Rizzolatti

5. ”Music and Mirror Neurons: From Motion to Emotion” – Istvan Molnar-Szakacs, Katie Overy 6. ”Empathy, Mirror Neurons and the Empathy Pathology” – brighterbrains.org

7. ”What Are the Interesting Facts About Empathy?” – Apala Chaturvedi – quora.com 8. ”Empathy” – sussle.org

Articol scris de: Isabela Mihalcea

Articole Similare

În mintea unei persoane cu depresie
Te-ai gândit vreodată că perspectiva ta asupra timpului, asupra trecutului, prezentului și viitorului poate influența felul în care îți trăiești viața și în care te simți?
Copiii și lumea digitală
Copiii petrec timp mai mult ca niciodată privind către ecrane, fie că este vorba de smartphone, tabletă, televizor, computer sau alt dispozitiv.
Bulimia: ce este, de ce apare și cum o putem combate
Această tulburare poate afecta funcționarea zilnică normală a persoanei.
Împăcarea intimităţii emoţionale cu cea sexuală în relaţiile de lungă durată şi căsnicii
Studiile au arătat că oamenii sunt mult mai atraşi de partenerul lor atunci când acesta întreprinde o activitate care îl pasionează.
Recomandări cu privire la insomnie
Insomnia este un simptom sau o tulburare distinctă care se manifestă prin dificultăți în a adormi, somn de slabă calitate sau insuficient.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!