Imagine articol
Descoperă · 22 oct. 2018, 15:02:32

Descoperă ce reprezintă fenomenul "bullying"

CE ESTE BULLYING-UL? PARTICULARITĂȚILE AGRESORULUI ȘI ALE VICTIMEI

Bullying-ul este definit ca o agresiune fizică sau verbală, ce se repetă pe parcursul unei perioade de timp, și, pe lângă “răutatea” voită, implică și un raport de putere dezechilibrat. Bullying-ul este o problematică ce solicită întotdeauna o soluție care implică schimbări la nivel relațional.

Spre deosebire de comportamentele de agresivitate, ce apar spontan între doi indivizi ca urmare a experimentării de emoții intense (ex. furie, frustrare, teamă etc.) și se sting odată cu scăderea intensității trăirilor emoționale, comportamentele de bullying nu dispar de la sine. 

Acest fenomen își pune amprenta atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic și social și are efecte negative nu numai asupra victimei și a agresorului și a celor ce asistă, asupra "spectatorilor". Se creează un climat de frică și lipsă de respect pentru toți cei implicați. 

Bullying-ul este în mod obișnuit considerat ca fiind un comportament ce implică adolescenți și copii, iar mediul în care se întâmplă cel mai frecvent este cel școlar. Cu toate acestea, poate avea loc și între adulți, la locul de muncă, prin sabotarea relațiilor, a muncii efective sau utilizarea abuzivă a autorității. 

Persoana este etichetată, tachinată, batjocorită în cercul său de cunoștințe, care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau la anumite probleme de ordin medical/ familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în anumite situații, în atacuri fizice.

Bullying-ul este considerat a fi rezultatul nevoii agresorului de a menține controlul asupra altei persoane. Agresiunea implicată în bullying se presupune că interferează cu empatia necesară de care agresorul ar trebui sa dispună. Agresiunea poate fi de două tipuri: proactivă sau reactivă.

Agresiunea proactivă este descrisă ca fiind organizată, detașată emoțional și condusă de dorința de recompensă. Agresiunea reactivă este impulsivă, un răspuns la o emoție intensă precum anxietatea și furia. 

Contrar stereotipului agresorului, care este inadaptat emoțional, agresorii care nu au fost niciodată și în poziția de victimă, au mai degrabă o stimă de sine foarte ridicată. Copiii și adulții agresori au o tendință către toleranță scăzută la frustrare, lipsă de empatie dar și o tendință de a interpreta comportamentul celor cu care intră în contact drept provocator. 

În ceea ce privește victimele agresiunii, pe de altă parte, vulnerabilitatea vine și din: neînțelegerea interacțiunilor sociale și emoționale, tendința de a exagera și de a se supăra cu ușurință, sau istoricul de anxietate și depresie. Printre particularitățile victimelor agresiunii mai găsim elemente ce țin de aspectul fizic (ex:obezitatea, tulburările alimentare), tulburările de gen, dizabilitățile sau minoritățile culturale.

Bullying-ul poate avea urmări serioase. Adolescenții agresori sunt predispuși la comportmente de risc, precum delincvența, vandalismul și violența în și în afara școlii. Exista, de asemenea, riscul de abuz de substanțe și abandon școlar. 

Victimele tind să dezvolte sau să înrăutățească simptomele de anxietate, iar atât agresorii cât și victimele pot experimenta depresie, care poate conduce la rezultate academice slabe, absenteism, singurătate, izolare, și, în cazuri grave, gânduri și tentative de suicid. 

SOLUȚII ÎN STOPAREA FENOMENULUI "BULLYING"

Pentru copiii și adolescenții victime, cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei este comunicarea cu un adult. Situațiile în care este vital ca agresiunea să fie raportată sunt acelea ce pot duce la pericol și vătămare: urmărire, amenințare, atac fizic etc. Răspunsul agresiv și dorința de răzbunare nu fac parte din soluția optimă de stopare a conflictului.

Cum poți răspunde în schimb?

Ignoră agresorul și îndepărtează-te de acesta. Nu este un răspuns ce denotă lașitate, dimpotrivă. Uneori acest comportament poate fi chiar mai dificil decât să te enervezi. Agresorul mizează pe reacțiile victimei, astfel că îndepărtându-te, îi vei arăta că de fapt comportamentul său nu te afectează și că nu ești vulnerabil.

Nu răspunde cu furie. Agresorul vrea să știe că are control și putere asupra emoțiilor tale. Dacă totuși simți că furia există în interiorul tău, caută alte metode de a te detensiona și focusează-ți atenția pe ceva constructiv.

Ai încredere în tine. Practică metode prin care să răspunzi asertiv agresorului, verbal sau comportamental, dar și metode prin care să cultivi încredere în propria persoană.

Vorbește despre ce ți se întâmplă. Ar putea ajuta dacă ai împărtăși experiența prin care treci cuiva ce ți-ar putea oferi suport: părinte, consilier școlar, profesor, prieten. De asemena acesta ar putea fi un mijloc bun de exteriorizare a furiei și frustrării.

Nu ajută să ne centrăm atenția numai pe victimele bullyingu-ului. Realitatea este că și agresorii au nevoie de ajutor în egală măsură. Mulți dintre agresori au propriile lor bătălii de dus. Comportamentul agresiv poate reprezenta o metodă de a se sustrage din situații stresante, care le provoacă furie și frustrare. Mulți agresori învață acest comportament încă din familie, din exemplul dat de unul dintre părinți, sau după ce au fost ei înșiși victime. 

Dacă îmbraci acest rol, cere ajutorul cuiva din imediata ta apropiere, o persoană pe care o admiri. Încearcă, totodată, să te pui în locul persoanei agresate, sau, dacă ai fost chiar tu victimă la un moment dat, gândește-te la propria ta experiență din acea perioadă: ce simțeai, ce ți-ai fi dorit să se întâmple în schimb etc. 

Comportamentul agresiv are urmări pe termen lung pentru toți cei implicați, indiferent de ce parte a baricadei te afli. Agresivitatea sădește într-adevăr frică, dar nu și respect. Dacă ți-ai dori mai degrabă ca ceilalți să îți cunoască puterea și caracterul și chiar să te privească drept lider, găsește ceva pozitiv prin care să o arăți. Poți oricând schimba definiția despre tine. Tu nu ești rău, abuziv și neprietenos. Poate ești doar speriat…

Surse:

https://www.medicinenet.com/bullying/article.htm#what_is_bullying_how_can_someone_distinguish_bullying_from_meanness

https://kidshealth.org/en/teens/bullies.html

Articol scris de:

Băețelu Violeta

Ca sa adaugi un comentariu trebuie sa te loghezi.

Articole Similare

  • Descoperă · 7 nov. 2018, 11:49:46

    Tipurile de atașament

    Se vorbește tot mai des despre nevoia de independență, de realizare personală, în vreme ce nevoi precum cea de atașament și de alinare, sunt considerate slăbiciuni.
  • Descoperă · 5 nov. 2018, 10:49:09

    O mărturie în lupta cu depresia

    M-am confruntat cu depresia și știu că nu se iese ușor din ea. Trist este faptul că foarte multe persoane (în special cele care se consideră pozitive și încearcă să-și demonstreze și să demonstreze că sunt foarte bine) sunt, de fapt, într-o stare de depre
  • Descoperă · 31 oct. 2018, 21:11:48

    Este adolescența cea mai vulnerabilă vârstă?

    Adolescența este o etapă provocatoare, nu numai pentru cel ce o traversează efectiv, cât și pentru cei din jur. Nu este nejustificat așadar că majoritatea dintre noi abia asteptăm să trecem de perioada adolescenței.
  • Descoperă · 29 oct. 2018, 11:45:25

    Tulburarea de personalitate borderline

    Tulburarea de personalitate borderline este o condiție psihologică de complexitate ridicată. Află despre particularitățile acestei tulburări și descoperă cum poți ajuta chiar tu pe cineva diagnosticat.
  • Descoperă · 26 oct. 2018, 10:47:35

    O mărturie în lupta cu anxietatea. Povestea lui Holly Kammier

    Am suferit de anxietate generalizată și atacuri de panică mai bine de 20 de ani, fără să fiu diagnosticată corespunzător.