De ce oare am nevoie de iubire?

Fiecare dintre noi, nutreşte o dorinţă intensă de a fi iubit. Nevoia, căci este mai degrabă o nevoie, decât o dorinţă, aşa cum au arătat experimentele, este considerată una dintre nevoile fundamentale umane pentru o dezvoltare psihologică sănătoasă. Trei oameni de ştiinţă, au susţinut această ipoteză prin cercetările lor:

1. Copiii vin în lume biologic pre-programaţi pentru a forma ataşamente cu alţii, pentru că acest lucru îi va ajuta să supravieţuiască, susţine John Bowlby prin teoria ataşamentului.

Ataşamentul se exprimă ca o legătură durabilă, de protecţie, iubire şi securitate, ca sursă puternică de confort şi echilibru emoţional. Această legătură acţionează ca un prototip pentru toate relaţiile sociale viitoare, astfel încât, în funcţie de tipul de ataşament dezvoltat, consecinţele pot fi îmbucurătoare, sau nu.

2. Lipsa atingerii e dovedit ştiinţific, unul din cei mai marcanţi factori de stres ce se pot manifesta în dezvoltarea fiinţei umane. Atingerea ajută copilul să crească şi să se dezvolte. Absenţa ei, încetineşte ritmul dezvoltării.

Psihologul Harry Harlow a realizat unul din cele mai controversate experimente. Studiind problema ataşamentului, a izolării sociale şi a deprivării materne, Harlow a încercat să răspundă unei întrebări fireşti: „de ce se ataşează copiii de mamă?” Motivul să fie oare hrana?

Pentru a-şi testa ipotezele Harlow a crescut maimuţe orfane, în captivitate. Le-a oferit la alegere, două tipuri de mame surogat, artificiale, ambele imitând o maimuţă-mamă. La una dintre maimuţele manechin, a plasat pe piept o sticlă cu lapte, această fiind „mama” ce oferea nutriţie, realizată din sârmă. Cealaltă maimuţă-manechin era similară cu prima, realizată însă, din pluş.

Ce au preferat maimuţelele? Hrana sau atingerea? În toate situaţiile maimuţele au preferat „mama” care le oferea atingere. Maimuţele care nu au avut parte de nici o interacţiune, au dezvoltat un comportament stereotip, de auto-alinare şi s-au dovedit a fi mult mai temătoare, cu tendinţa redusă de explorare a mediului.

Studiile făcute de Harlow ne arată cât de importante sunt: atingerea, contactul fizic, relaţia mama-copil în primii ani de viaţă. „Omul nu poate trăi doar cu lapte. Dragostea e o emoţie ce nu are nevoie să fie hrănită cu biberonul sau cu linguriţa”, a concluzionat Harlow.

3. Primele încercări de studiere a fenomenului deprivării materne au fost făcute de Rene Spitz, care a descris termenul de depresie anaclitică, pornind de la observaţii făcute pe copii spitalizaţi. La vremea respectivă, părinţii nu aveau voie să fie internaţi cu copiii lor în spital, pentru că se considera că relaţia cu mama nu are importanţă; de bază în dezvoltarea copiilor fiind doar hrana şi îngrijirea. Experimentele lui Harlow, care au dovedit contrariul, s-au derulat ulterior şi au avut că bază de pornire tocmai studiile lui Spitz.

Studiul lui Spitz arată că, dacă un copil este despărţit de obiectul de afecţiune (mama) în primul an de viaţă, acest lucru provoacă dezechilibru în dezvoltare, iar acest dezechilibru în dezvoltare poate genera în funcţie de alţi factori de mediu, modificări psihosomatice irecuperabile (în unele cazuri chiar moarte), la copii altfel sănătoşi.

La maturitate, nevoia de ataşament nu dispare. Nevoia de o legătură durabilă, de protecţie, iubire, securitate şi atingere (contact fizic), ca sursă puternică de confort şi echilibru emoţional ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii. De aici şi nevoia noastră de a ne simţi iubiţi. 

În lipsa satisfacerii ei, ar putea apărea: scăderi ale nivelului de sănătate, fericire, predispoziţie către boli mintale, fizice, dar şi probleme de comportament.

Dacă eşti curios cu privire la efectul pe care oferirea de iubire îl poate avea asupra nivelului de fericire, poţi face chiar şi tu un mic experiment. Oferă un zâmbet, un gand bun, o îmbrăţişare, o încurajare cuiva şi vei vedea cum funcţionează teoria în practică.

Un articol scris de: Mădălina Caravețeanu

Bibliografie:

https://www.psychologytoday.com/blog/sapient-nature/201401/the-need-love

http://www.simplypsychology.org/attachment.html

http://www.prokid.ro/sfaturi-practice/sfaturi_practice/4_tipuri_de_atasament_parinti_copii-2160/

http://www.inbratelamami.ro/2014/06/mami-ia-ma-in-brate-despre-importanta.html

https://www.psychologytoday.com/blog/in-the-name-love/201403/why-we-all-need-belong-someone