Află care este impactul ruminației asupra gândurilor tale
CE ESTE RUMINAȚIA?
Haideți să descoperim împreună la ce se referă termenul de ruminație.
Provocările de zi cu zi ne pot consuma o cantitate mare de energie iar în pofida faptului că dăm tot ce e mai bun, uneori rezultatele nu sunt pe măsura aşteptărilor noastre.
De fiecare dată când întâmpinăm o situaţie mai dificilă adoptăm un mecanism de coping, în mod conştient sau inconştient.
Aceste mecanisme de coping reprezintă strategii prin care să facem faţă situaţiei neprielnice şi să putem diminua intensitatea impactului negativ.
Ruminaţia reprezintă un astfel de mecanism de coping, dar este ineficient căci se manifestă prin gânduri repetitive cu valență negativă care tot apar şi sunt îndreptate spre un anumit lucru, persistente în timp.
IMPACTUL RUMINAȚIEI ASUPRA GÂNDURILOR
Aceste gânduri apar spontan, însă sunt declanşate de ceva din mediu iar adesea se întâmplă că revenirea gândurilor în minte să apară din cauza faptului că nu ne sunt validate anumite principii sau idei de bază, atât despre propria persoană cât şi despre lume.
Există posibilitatea că ideea de sine să ne fie ameninţată și să punem la îndoială abilitățile, cunoștințele, sau chiar și principiile noastre pentru a putea raționaliza cauza ce ne duce la ruminație.
Totodată este o discrepanţă între statutul actual şi cel la care tânjim, așteptările noastre nefiind în concordanță cu realitatea.
Din acest proces pot fi extrase şi beneficii căci încurajează reflexia şi cunoaşterea de sine, însă cel mai adesea ruminaţia se suprapune cu îngrijorarea şi poate avea o perspectivă focalizată pe emoţii negative şi probleme.
Se disting mai multe tipuri de ruminaţie dintre care
- Gânduri negative automate - gânduri repetitive care conţin teme personale precum eşecul sau pierderea cuiva drag.
- Atenţia focusata pe sine – acesta poate reprezenta „the bright side of rumination” căci denotă şi conştiinţă de sine asupra unor evenimente perceptuale interne. Creşte grijă pentru comportamentele prezente şi cele din viitor, valența pozitivă cazând pe faptul că vom fi mai atenti la anumite comportamente care acum ne-au produs disconfort, acestea fiind modificate sau evitate pe viitor
- Îngrijorarea
- Reglarea emoţională şi coping- părerile despre ruminaţie sunt împărţite în acest sens, se identifică sau diferă atât de copingul axat pe emoţii (lucrezi cu gandurile, de exemplu poți încerca sa reevaluezi situația neplacută sau stresantă) cât şi de cel axat pe problemă (acționeaza asupra factorului, de exemplu schimbi contextul), ruminația fiind mai degrabă relaţionata cu un răspuns cognitiv la emoţiile negative resimţite.
Strategii care să ne scoată din starea de ruminaţie, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, sunt angajarea în activităţi neutre sau plăcute precum sa citești o carte, vezi un film, te plimbi, asculți muzică.
Mai apoi se poate încerca angajarea în activităţi mai complexe (rezolvare de probleme, activitate fizică, ieşiri cu prietenii) care în timp devin strategii utile pentru a scăpa de gândurile repetitive disfuncționale.
Un articol scris de
Naomi Hrapșa,
Studentă la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, UBB
