Descoperă · duminică, 26 apr.

Respiro Help

Fenomenul bullying în şcoli

 

La data de 18 noiembrie 2019, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru combaterea bullying-ului. Cea mai mare parte a elevilor nu au aflat însă de această lege, deşi este dreptul lor de a fi informaţi cu privire la modificările legislative care îi privesc, iar majoritatea profesorilor nu sunt interesaţi de neînţelegerile dintre elevi sau le tratează cu superficialitate. 

Termenul bullying descrie o gamă largă de acţiuni care produc injurii în mod repetat şi care se manifestă atât prin agresivitate fizică, cât şi prin producerea unor emoţii nocive. Nu orice conflict este însă bullying, acesta din urmă având trei caracteristici principale: este intenţionat, se repetă de-a lungul timpului şi se bazează pe dezechilibrul de forţe (victima este percepută ca fiind incapabilă de autoapărare). În desfăşurarea acestor acţiuni, există 3 personaje: agresorul, victima şi martorul. 

 Deşi orice persoană are trăsături prin care se individualizează de colectivitate, diferenţele dintre membrii unui grup reprezintă unul dintre factorii declanşatori ai fenomenului.  Spre exemplu, într-o clasă în care nu toţi elevii manifestă un interes special pentru educaţie, s-ar putea ca elevul cu cea mai bună situaţie şcolară să fie considerat tocilar şi va fi izolat şi desconsiderat.  De asemenea, tinerii care suferă de anxietate, depresie sau cei care sunt emotivi, timizi, închişi în sine pot deveni cu uşurinţă ţinta unor cuvinte şi acţiuni nepotrivite, însă absolut orice persoană poate deveni o victimă a bullying-ului.

În încercarea de a găsi o explicaţie cât mai realistă pentru acest comportament, cercetătorii s-au concentrat pe studiul psihologiei agresorului. Studiile arată că majoritatea agresorilor au trecut prin cel puţin o situaţie traumatică în ultimii 5 ani, cum ar fi divorţul părinţilor sau descesul unei persoane importante. De asemenea, cea mai mare parte a agresorilor au o stimă de sine scăzută, iar pentru a masca această percepţie asupra propriei persoane, ei tind să se concentreze asupra inducerii unor stări negative persoanelor din jur. Acelaşi studiu dezvăluie faptul că persoanele care au fost victime în trecut sunt mult mai predispuse să treacă în extrema cealaltă, devenind agresori. Unul din trei oameni care manifestă un astfel de comportament  au declarat că nu primesc suficientă afecţiune şi protecţie de la părinţi sau tutori legali, iar din această cauză adoptă violenţa ca ultimă posibilitate de refulare. Nu în ultimul rând, lipsa educaţiei ar putea reprezenta unul dintre motivele care cauzează  răspândirea acestui fenomen. 

Statisticile realizate la nivelul României sunt îngrijorătoare.  România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost analizată această problemă, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. ,,În şcolile din România, soluţionarea cazurilor concrete de bullying de către structurile instituite în acest sens (comisii, comitete) nu funcţionează şi nici nu pot deveni funcţionale, deoarece aceste entităţi nu dispun de organizarea şi competenţa necesare pentru asigurarea intervenţiilor specializate, individualizate şi adaptate particularităţilor grupurilor de copii.”,  transmite Organizaţia Salvaţi Copiii printr-un comunicat de presă. În acest caz, ce semnificaţie are legea adoptată în noiembrie 2019, dacă nu există nicio intenţie vizibilă de a o pune în practică?

Comunicarea cu un adult este cel mai important pas spre rezolvarea conflictului, însă victimelor le este frică să dezvăluie situaţia în care se află. O soluţie ar fi informarea tuturor adulţilor, în special la şedinţele cu părinţii, dar şi prin intermediul reţelelor de socializare în ceea ce priveşte gravitatea situaţiei. Astfel, părinţii vor conştientiza că, deşi elevul nu pare să aibă probleme la şcoală sau în mediul social, el tinde să ascundă dificultăţile pe care le întâlneşte, fie din cauza fricii, fie considerând că se va putea descurca singur. Este importantă încurajarea copiilor de la vârste cât mai fragede să dezvolte capacităţi de autoapărare verbală şi control emoţional, astfel încât vor putea depăşi cu uşurinţă situaţiile de agresiune verbală.

Acest fenomen se răspândeşte cu o viteză din ce în ce mai mare şi devine o problemă alarmantă deoarece nu toată lumea îl percepe ca fiind o problemă care le-ar putea ameninţa viaţa copiilor, existând foarte multe victime ale bullying-ului care au săvârşit gesturi necugetate. Este dramatică prezenţa atât de frecventă a fenomenului în şcoli întrucât locul în care tânărul ar trebui să-şi lărgească universul cunoaşterii şi să îşi dezvolte abilităţile sociale devine sursa unor emoţii negative ce vor afecta întregul traseu al vieţii acestuia. 

Autor: Casiana Bobric

Login Ca sa adaugi un comentariu trebuie sa te loghezi.

Articole Similare

Ce se întâmplă în creier când iubești?
Iubirea  a constituit dintotdeauna un subiect des abordat de filosofi, scriitori și pictori, dar și o enigmă pentru cercetători întrucât este dificil de explicat întregul amalgam de stări și senzații pe care acest sentiment îl produce.
Sistemul nervos și tristețea. Ce se întâmplă în creier când ești trist?
Fiecare emoție este rezultatul unor procese ample care se derulează în creier.
Cum să faci față respingerii?
Teama de respingere este una dintre cele mai frecvente și mai dureroase dintre frici.
Cum să comunici eficient în relația de cuplu?
Una dintre cele mai frecvente probleme care apar în viața de cuplu este comunicarea ineficientă dintre parteneri, care presupune transmiterea greșită sau lacunară a informațiilor, iar acest lucru poate doar să amplifice problema existentă, nicidecum să o
Dating online în 2020
Un studiu inițiat de Pew Research Center a realizat un sondaj în rândul adulților americani pentru a înțelege cum funcționează această practică.
Social Media

Fii la curent cu noutățile, urmărește-ne:

Susține proiectele Asociației Respiro

Fii voluntar
Te așteptăm alături de noi dacă dorești să te implici împreună cu echipa Respiro într-unul din următoarele domenii: consiliere psihologică, redactare articole sau alte materiale educative, speaker evenimente, găzduire evenimente.
Trimite-ne CV-ul tău și o scrisoare de intenție pe adresa de e-mail: contact@respiro.ro!

Donează
Influențând viața unui om poți influența o lume!
Poți face diferența în viața unui tânăr! Prin contribuția ta vei face posibil accesul la servicii profesionale de consiliere psihologică și resurse pentru dezvoltarea socio-emoțională a tinerilor lipsiți de resurse financiare.
Susține activitatea Asociației Respiro făcând o donație în contul:
CIF: 33421979
IBAN: RO95BREL0002001722140100 Libra Bank

Apasă butonul donează și vei fi direcționat către operatorul de plată cu cardul. Îți mulțumim!