Comportamente de risc. Fumatul, realități și mituri (2)
Unde ne încadrăm în funcție de cât fumăm?
Uneori poate ne întrebăm dacă fumăm mult sau puțin, dar ce înseamnă mult și ce înseamnă puțin? Există mai multe categorii, cum ar fi fumatul regulat care are trei niveluri: consum ușor (mai puțin de 10 țigări pe zi), moderat (10-20 de țigări pe zi) și consumul interns sau fumătorul înrăit (peste 20 de țigări pe zi).
Alte categorii ar fi fumatul ocazional (atunci când ne aprindem o țigară sau două dar la o distanță mai mare de timp, atenție, dacă ocazional înseamnă în fiecare săptămână, atunci comportamnetul acesta se încadrează la fumat regulat), habitual (atunci când fumăm din obișnuință), emoțional(atunci când simțim că ne calmează) și nu în ultimul rând, fumatul pasiv.
De multe ori atât noi, cât și fumătorii din jurul nostru minimalizăm sau subestimăm efectele fumatului pasiv, considerând că nu ne poate afecta sau nu ne afectează atât de mult, însă fumatul pasiv poate duce la cancer pulmonar, boli cardiovasculare, nașteri premature, greutate scăzută a copilului la naștere, astmă la copii și altele. În cazul bolilor cardiovasculare de exemplu, dacă riscul este de 8 ori mai mare la fumători, în cazul nefumătorilor riscul crește de 3 ori.
Dar ce ni se poate întâmpla rău de la fumat?
Uneori tindem să credem că singurul risc la care ne expunem atunci când fumăm este reprezentat de riscul de a dezvolta cancer pulmonar, dar suntem oare conștienți de toate riscurile la care ne expunem? În tabelul următor putem observa riscurile care sunt relaționate cu fumatul și procentul deceselor cauzate de aceste boli.
Cauza Procentul deceselor la femei Procentul deceselor la bărbați
Cancerul pulmonar 76% 79,6%
Cancer oral 41,3% 68.8%
Cancer esofagian 53,6% 58,9%
Cancer laringian 41,3% 80,6%
Bronșite, astm 69,4% 85%
Alte boli pulmonare 69,5% 85%
În tabelul de mai sus putem observa faptul că procentul deceselor în cazul femeilor este mai mic decât procentul deceselor în cazul bărbaților. Această diferență poate apărea deoarece femeile sunt protejate genetic de boli grave, însă odată cu apariția menopauzei acea proecție dispare și pot deveni mult mai predispuse la a dezvolta boli.
De asemenea puține femei cunosc riscurile la care se expun fumând și care sunt specifice sexului, cum ar fi: cancerul de col uterin, cancerul mamar, infertilitate, avort spontan, sindromul morții fetale (când fătul moare înainte de a se naște), nașterea de prunci morți, cu greutate scăzută sau diverse probleme respiratorii sau cardiovasculare la copii.
Cu toate aceste riscuri majore pentru sănătate apare întrebarea: de ce fumăm?
Putem fi influențați de anumiți factori cum ar fi factorii de inițiere și factorii de menținere. Factorii de inițiere pot fi: sociali (poate fi în curtea școlii sau a liceului când mergem să stăm pe lângă copiii populari și vrând să ne integrăm în grup putem ajunge să încercăm să fumăm sau poate fi la locul de muncă atunci când mergem în pauza de masă cu colegii) sau psihici (de exemplu atunci când avem o stare emoțională puternic negatiă și încercăm să ne găsim alinarea în fumul de țigară).
Pe de altă parte, factorii de menținere sunt biologici, psihici și sociali. Din punct de vedere biologic putem vorbi despre prezența receptorilor pentru nicotină la nivel neuronal și predispoziția de a fuma. Nicotina este o substanță uleioasă incoloră care la contact cu oxigenul devine maro și este substanța care dă dependență, efect care este amplificat de alte substanțe (aditivi) care sunt conținuți de țigară și care stimulează dependența.
Din punct de vedere psihologic și social, o cauză care ne poate determina să continuăm să fumăm este dorința de a face parte din grup, de a nu fi excluși sau pot fi factori personali cum ar fi iluzia faptuli că ne calmează sau a faptului că ne dă o stare de bine.
(Va urma)
Un articol scris de:
Adriana Diaconu,
Studentă la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, UBB