Comportamente de risc. Fumatul, realități și mituri (1)

Cu toții știm cel mai probabil ce este fumatul și o parte din noi face parte din categoria fumătorilor sau cunoaștem pe cineva care face parte din această categorie. Ceea ce poate nu știm cu toții sunt adevăratele riscuri la care ne expunem atât ca fumători activi cât și pasivi. Dar oare de ce fumăm? Cum ajungem să fumăm? Suntem dependenți? Ce este dependența? Care sunt adevăratele riscuri și care sunt miturile?

Pentru început, vom diferenția două concepte:  adicția și dependența. Adicția se referă la un consum abuziv și repetat, iar dependența se referă la simptome, cum ar fi chimică, fizică și sau psihologică.

Cum se ajunge la abuz?            

Se poate spunce că uzul de tutun, până la dependență, fumatul este ca un cerc vicios, mai întâi apărând inițierea (în cele mai multe cazuri apare în rândul adulescenților), apoi putem observa o tendință de menținere a comportamentului care este urmată de renunțare (majoritatea fumătorilor încească să se lase) și ultima componentă este recăderea (este normal să apară această recădere, dar doar pentru că am fumat o țigară după trei luni în care nu am fumat, acest lucru nu înseamnă că nu merită să încercăm sau că nu ne putem lăsa de fumat).

Recăderea, conform statisticilor, poate să apară în proporție de 30% la în prima lună, între 10-30% până îl luna a șasea și până la 10% până în primul an. Vorbeam mai devreme despre un cerc vicios. Comportamentul de a fuma este motivat de apariția unei declanșări emoționale (ca de exemplu, atunci când suntem stresați sau supărați), apoi apare o poftă puternică (simțim o nevoie puternică de a fuma), după care devine un ritual (țigara de după masă sau țigara pe care o fumezi la cafea), apoi devine obișnuință (acele țigări pe care le fumăm în fiecare zi), iar la un moment dat poate apărea sentimentul de vinovăție care declanșează dorința de a renunța la fumat.

Cum am spus însă că este ca un cerc, după decizia de a renunța se poate ajunge la o activare emoțională care poate  face ca acest cerc vicios să continue.

(Va urma)

Un articol scris de:

Adriana Diaconu,

Studentă la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, UBB