A alege sau a nu alege...

Ne confruntăm zi de zi cu procesul de luare a deciziilor. Cu toate acestea, cum putem ști că am făcut alegerea potrivită? Care sunt criteriile de care trebuie să ținem cont în procesul decizional și care sunt stilurile de luare a deciziei?

În literatura de specialitate sunt regăsite diferite stiluri de luare a deciziei care iau în calcul fie contextul, fie structura de personalitate a celui aflat în procesul decizional, fie alți factori ce țin de resurse (timp, persoane, aspecte financiare).

Primul și poate cel mai facil este stilul dependent (de luare a deciziei), în cazul căruia consumul de timp și energie este minim. În această situație, decizia este luată de alte persoane, cu alte cuvinte, îi lăsăm pe alții să aleagă pentru noi, neasumându-ne responsabilitatea. Din păcate, însă, acest stil de luare a deciziilor nu implică o alegere asumată, ci mai degrabă una de compromis generată fie de teamă, fie pentru a evita explorarea amănunțită a opțiunilor.

Adoptarea  unei anumite  decizii se poate baza și pe stilul intuitiv, mai ales în situații critice, atunci când suntem nevoiți să luăm o decizie spontană. Cu toate acestea, deciziile bazate doar pe intuiție sunt deseori confundate cu dorințe sau poartă o încărcătură emoțională, mai ales atunci când „ne atașăm” de anumite convingeri personale. Tocmai de aceea, dezirabil este ca o decizie să fie luată după strângerea tuturor informațiilor necesare.

Stilul deciziei informate reprezintă analizarea informațiilor, a răspunsurilor din mediu, a nevoilor și, mai ales, evaluarea costurilor și beneficiilor. În genere, un asemenea stil decizional implică un consum foarte mare de timp și energie, fiind dificil de utilizat în cazul oricărei decizii, oricât ar fi ea de banală. În plus, supralicitarea raționalului în detrimentul emoționalului poate duce la o decizie eronată. Astfel, indicat este ca acest stil decizional să fie combinat și cu alte abordări.

Un proces de decizie echilibrat îmbină strategii tipice celor trei stiluri descrise: dependent, intuitiv și informat. Astfel, primele etape în luarea unei decizii, după conștientizarea problemei, sunt: autoevaluarea și explorarea, pentru a înțelege dacă deținem sau nu strategiile necesare, cum putem învăța aceste strategii și de unde. În aceste etape sunt analizate alternativele, factorii personali și probabilitatea deciziei luate de a fi susținută. Apoi, urmează etapa de angajament și de implementare, care implică momentul în care i se dă curs deciziei luate anterior. Ultima etapă a procesului decizional constă în reevaluarea procesului pentru a înțelege dacă decizia luată a adus modificările așteptate sau dacă este nevoie să se reia procesul decizional (Szilagyi & Jigău, 2008). 

Procesul decizional este influențat și de anumiți factori. Factorii semnificativi includ experiențele trecute, erori cognitive, factori ce țin de angajamentul și obținerea rezultatelor,de  diferențe individuale (vârsta, statutul socio-economic) și de o încredereîn propriile puteri. Experiențele trecute pot influența luarea deciziilor viitoare. Juliusson, Karlsson și Garling (2005) au arătat că deciziile luate în trecut influențează deciziile pe care le iau oamenii ulterior. Atunci când o decizie anterioară are un rezultat favorabil, oamenii sunt mai predispuși să decidă și în alte situații într-un mod similar. Pe de altă parte, oamenii tind să evite repetarea greșelilor din trecut (Sagi & Friedland, 2007).

În procesul de luare a deciziilor, erorile cognitive determină individul să acorde mai multă încredere observațiilor preconizate și cunoștințelor anterioare, în timp ce respinge informațiile sau observațiile percepute ca nesigure, fără a privi imaginea de ansamblu (Shah & Oppenheimer, 2008).

Diferențele individuale pot influența, la rândul lor, luarea deciziilor. Cercetările anterioare au arătat că pe măsură ce funcțiile cognitive se diminuează ca urmare a vârstei, performanța decizională poate să scadă. În plus, persoanele în vârstă pot fi prea încrezătoare în capacitatea lor de a lua anumite decizii, ceea ce minimizează tendința de a aplica strategii (de Bruin et al., 2007).

Este necesar de precizat că procesul de luare a unei decizii poate fi afectat și de alte variabile, de exemplu, de gradul de maturitate, de nivelul de anxietate sau depresie al persoanei în cauză, de sănătatea mintală, etc. În plus, contextul joacă un rol extrem de important pentru că o decizie care poate influența un grup mare de persoane trebuie să țină cont de nevoile tuturor celor implicați. Tocmai de aceea, luarea unei decizii presupune întâi de toate, decizia de a alege strategia sau strategiile necesare abordării acestui proces.

Bibliografie:

de Bruin, W.B., Parker, A.M., & Fischhoff, B. (2007). Individual differences in adult decision-making competence. Journal of Personality and Social Psychology, 92(5), 938-956. DOI: 10.1037/0022-3514.92.5.938.

Jullisson, E.A., Karlsson, N., Garling, T. (2005). Weighing the past and the future in decision making. European Journal of Cognitive Psychology, 17(4), 561-575. DOI: 10.1080/09541440440000159.

Sagi, A., & Friedland, N. (2007). The cost of richness: The effect of the size and diversity of decision sets on post-decision regret. Journal of Personalityand Social Psychology, 93(4), 515-524. DOI: 10.1037/0022-3514.93.4.515.

Shah, A.K., & Oppenheimer, D.M. (2008).Heuristics made easy: An effort-reduction framework. PsychologicalBulletin, 134(2), 207-222. DOI: 1.1037/0033-2909.134.2.207.

Szilagyi, A., & Jigău, M. (2008). Manualul consultantului în carieră. Iaşi: Institutul European.

Articol scris de:

​​​​​Psih. Bianca Vătășescu

Consilier Respiro