Viitorul, văzut din spate. Despre tiranie

Trecutul este o țară străină. Ei fac lucrurile altfel acolo. Este un aforism al scriitorului britanic L.P. Hartley (1895-1972). Totuși, cuvintele sale ar putea să ne inducă în eroare, părând să ne situeze de o parte a istoriei ferită de șocuri. Un simplu survol al presei ar demonstra însă contrariul. Trecem prin șocuri tot mai mari, iar acestea au un precedent.

Istoricul american Timothy Snyder ne propune o carte de mici dimensiuni cu un titlu care impresionează sau cel puțin stârnește curiozitatea. Despre tiranie. Douăzeci de lecții ale secolului XX a apărut în 2017 la Penguin Books, fiind tradusă apoi în peste douăzeci de limbi. Cartea face parte din colecția de istorie a Editurii Trei, fiind disponibilă și cititorilor români.

Autorul, profesor de istorie la Yale University, este specialist în istorie contemporană, în special în istoria Europei de Est. A studiat epoca interbelică și anii celui de-al Doilea Război Mondial și a publicat mai multe cărți în care analizează aceste perioade din perspective diverse. În limba română a mai fost tradus, din opera sa, volumul Tărâmurile morții: Europa între Hitler și Stalin (apărut, în 2012, la Editura Humanitas).

Teza cărții Despre tiranie este limpede, nefiind necesare prea multe explicații. Am putea spune că volumul lui Snyder este un scurt manual de educație civică, un ghid metodic care să-i ajute pe cetățenii unei țări să observe pericolele ce pândesc democrația până când nu este prea târziu. Beneficiind de experiența dobândită prin studierea apariției și dezvoltării sistemelor totalitare criminale ale secolului al XX-lea, Snyder scoate lecții prețioase, ce le pot servi cititorilor pentru a ridica obstacole în calea instaurării unor astfel de regimuri politice în țările lor.

Lucrurile scrise de Snyder nu sunt „adevăruri noi”, ci observații de bun simț, ceea ce face discursul său relevant, accesibil și demn de atenția noastră. Nu este nimic greșit când cineva îți spune că este bine să nu oferi supunere anticipată unei puteri politice, să filtrezi cu atenție sursele din care te informezi și să-ți dezvolți o bună etică profesională. Acestea ar trebui să facă parte deja din conduita, atitudinea și perspectiva oricărui cetățean responsabil.

Principalul aport al cărții este că ne readuce aminte de lucruri pe care, poate, le-am uitat. Deși cetățenilor unei țări li se repetă obsesiv că votul lor este important, mai ales în pragul alegerilor, este evident că mulți dintre ei nu cred că au un loc decisiv în spațiul public. De fapt, dincolo de impactul pe care îl pot avea prin exercitarea dreptului de vot, cetățenii pot avea un rol semnificativ în dezvoltarea societății din care fac parte, după cum arată autorul cărții.

Nu, Snyder nu spune că toată lumea trebuie să se înscrie într-un partid politic, să susțină cât mai vocal un candidat sau să atace prin toate mijloacele un altul pe care îl consideră pericol pentru țară. Faptele mici sunt cele ce duc la formarea unei societăți civile, a unui obstacol important în calea instalării vreunui regim totalitar. Lecția pe care autorul o prezintă folosindu-se de trecut este că nazismul și comunismul s-au instalat confortabil tocmai pentru că au profitat de o societate divizată și ușor de manipulat.

Snyder are în minte o situație concretă, și anume începutul mandatului lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite ale Americii. El își construiește pledoaria sub forma unei avertizări asupra pericolului alunecării Americii spre un regim nedemocratic, din cauza unor acțiuni ale lui Trump pe vremea când era doar candidat înscris în alegeri. Cititorii ar putea sesiza aici o doză de exagerare în abordarea autorului, bazată cel mai probabil pe simpatii și antipatii politice proprii. E dificil să analizăm o situație aflată deocamdată în plină desfășurare și să stabilim un verdict atât de brutal. Comparația între actualul președinte al SUA și anumiți lideri totalitari ai secolului trecut este totuși forțată, cel puțin pentru moment.

Făcând totuși abstracție de acest minus al cărții, prezent în mod constant de-a lungul ei, Despre tiranie este un volum ce merită citit. Deși scurt, cu doar 175 de pagini, necesită o lectură aprofundată, urmată de o transpunere în practică. Ceea ce observă Snyder, studiind în special cazul Statelor Unite, are valabilitate și pentru România, Elveția sau Filipine.

Este esențial de reținut măcar ultimul capitol al cărții, care îndeamnă cititorii la vigilență în fața amenințărilor. Niciun individ și niciun popor n-ar trebuie să se culce pe laurii victoriilor trecute. Istoria este într-o permanentă curgere, într-o nesfârșită desfășurare… Încă putem avea un cuvânt de spus în mersul ei.

          

autentifică-te pentru a adăuga comentarii