Ne-am obișnuit cu imaginea lui C.S. Lewis de mare apologet creștin. Sau poate că îl cunoaștem, datorită clasicei serii de cărți Cronicile din Narnia, ca autor faimos. Dar acest talentat profesor a fost mult mai mult decât atât, iar cartea Despre lumea aceasta și despre alte lumi este o puternică mărturie în acest sens.

Colecția de articole apărută sub titlul amintit, după moartea autorului, ne revelează o altă latură a sa. Înainte de a fi fost un vorbitor în numele credinței creștine, C.S. Lewis a fost un pasionat al literaturii, pasiune care s-a suprapus, în cazul lui, cu sursa de subzistență. Lewis și-a petrecut viața la Magdalen College, în Marea Britanie, unde a predat literatură. Acolo a crescut prietenia sa cu bine-cunoscutul scriitor J.R.R. Tolkien, cei doi, împreună cu alți tovarăși de-ai lor, dezbătând idei de-a lungul drumețiilor și în timpul popasurilor prin natură.

Așadar, C.S. Lewis a fost cunoscut multă vreme ca om de litere, mai exact ca profesor de literatură medievală și renascentistă, la aceasta adăugându-se și faima sa de cititor împătimit. Aceste preocupări ale sale pot fi ghicite sau chiar observate fără mare greutate în cele câteva eseuri așezate între copertele volumului Despre lumea aceasta și despre alte lumi.        

Temele eseurilor variază de la sugestii și avertizări privind cel mai bun mod de a scrie literatură pentru copii la discutarea unor autori ai timpului, la recenzii ale unor cărți precum Hobbitul și Stăpânul inelelor (scrise de bunul său prieten, Tolkien), la expuneri despre cărțile foarte cunoscute ale lui George Orwell (1984 și Ferma animalelor) și la problemele cauzate de unele reforme ale sistemului de educație britanic.

Acest meniu bogat se întinde pe doar 220 de pagini, ceea ce îi lasă cititorului, la final, sentimentul că ar fi vrut mai mult, măcar un eseu în plus sau o opinie pe care autorul și-a reamintit în ultimul moment să o includă. Cititorii îl vor recunoaște cu ușurință pe același C.S. Lewis care dezbate și argumentează, cu umor fin, structurându-și logic gândurile și ideile, având o perspectivă largă asupra subiectelor pe care le aduce în discuție.

Ceea ce reiese în mod evident din text este pasiunea cu care Lewis privește literatura, fascinația pe care i-o oferă arta bună (cum zice el) și posibilitățile pe care aceasta le oferă. Chiar și o carte pentru copii poate fi o poartă deschisă spre o cunoaștere mai bună a firii omului sau spre o mai puternică percepție a lumii spirituale. El, Lewis, pledează așadar în favoarea Poveștii, în favoarea cărții deschise și a gândului călător.

C.S. Lewis seamănă, în aceste rânduri ale sale, cu un cavaler care ia apărarea unui anumit mod de a face literatură, un mod pe cale de dispariție, confruntat cu diferite probleme. Mulți autori din timpul lui alegeau calea mai ușoară de a scrie. Atrăgând atenția asupra anumitor slăbiciuni, Lewis spera să îndrepte ceea ce se mai putea îndrepta.

Mi s-a părut interesantă observația următoare: „Ar fi desigur neliniștitor dacă am fi nevoiți să ajungem la concluzia că fie folosirea imaginației a decăzut într-atât, încât cititorii cer o pojghiță realistă în toate operele de ficțiune și nu pot să vadă într-o fabulă mai mult decât literatură pentru tineret, fie scenele de budoar din 1984 sunt condimentul fără de care nu se mai poate vinde acum nicio carte.”

Interesant este și eseul în care vorbește despre gust, despre efectul pe care arta înaltă îl poate avea asupra unui om și despre întâlnirile care pot avea loc în momentul în care cititorul descoperă acele cărți de căpătâi care pot avea un efect zguduitor asupra sa.

Pentru cei care îl apreciază pe C.S. Lewis, Despre lumea aceasta și despre alte lumi este o lectură obligatorie. Pentru cei care vor să priceapă câte ceva din mecanismele scrierii unei cărți și despre efectul pe care cartea îl poate avea asupra omului, de asemenea. S-ar putea să ne simțim puțin pierduți atunci când Lewis se referă la scriitori și cărți care nu au ajuns încă la noi, dar asta nu ne împiedică să ne bucurăm de vitalitatea observațiilor sale, deoarece, aici mai mult decât oriunde, se află în elementul său.           

Despre lumea aceasta și despre alte lumi a fost publicată de Editura Humanitas, în traducerea Biancăi Rizzoli, în 2011.