Autobiografiile și biografiile ne captivează întotdeauna deoarece avem ocazia, prin intermediul lor, să ne apropiem de persoanele și personalitățile (auto)dezvăluite până acolo încât să le descoperim chiar și gândurile. Și pentru că tinerii sunt mereu gata să descopere cum și-au croit drumul în viață marii oameni ai istoriei, vrem să vă facem cunoștință cu o minunată colecție de carte, intitulată „Autobiografia” și publicată de Editura Herald.

Doamna Ioana Socolescu ne-a acordat un scurt interviu, răspunzând la întrebări despre colecția menționată, pe care o coordonează, dar și despre ce înseamnă să coordonezi o colecție de carte.

Înainte de a discuta despre colecția pe care o coordonați la Editura Herald, spuneți-ne câteva cuvinte despre dumneavoastră, ceva ce considerați relevant despre parcursul profesional și nu numai. Cum v-ați apropiat de lumea cărții? Care sunt cele mai mari satisfacții pe care vi le aduce activitatea în domeniul editorial?

De când mă știu mi-a plăcut enorm să citesc. Poate sună a clișeu, dar la un moment dat era ca un drog. Am fost un copil și un adolescent introvertit, așa că lectura îmi ținea companie de multe ori. Probabil că, din acest punct de vedere, povestea mea este foarte asemănătoare cu a multora. Am absolvit Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, cu specializarea Literatură Comparată și Limbă Franceză. Nu am lucrat de la început în domeniul editorial, am trecut și prin corporații, dar undeva în interiorul meu am păstrat mereu dorința și speranța de a lucra într-o editură, de a îngriji cărți. Am început prin a face traduceri literare (o altă activitate care îmi plăcea și încă îmi place extraordinar de mult) pentru edituri românești, iar apoi am intrat într-o editură românească, în calitate de redactor junior. Acolo m-am familiarizat cu mecanismele interne ale lumii editoriale, cu exigențele muncii de redactor. Apoi, printr-un fericit concurs de împrejurări, am ajuns la Editura Herald ca redactor de carte și, ulterior, ca redactor coordonator. Cele mai mari satisfacții pe care le aduce munca într-un asemenea domeniu sunt date de faptul că ai marele privilegiu de a identifica lucrări valoroase, care merită să fie prezentate publicului cititor; este bucuria descoperirii și a gândului că vei putea oferi și altora acces la un izvor de gândire prețios. O altă satisfacție este faptul că ajuți la șlefuirea unui text, a unei opere. E o muncă ce solicită mult respect față de carte și față de autorul original.

Editura Herald include între colecțiile sale una numită „Autobiografia”, colecție care a ajuns deja la un număr de 10 titluri și pe care o coordonați. Spuneți-ne câte ceva despre ideea colecției? Cum a apărut? Care este publicul-țintă?

Am constatat că pe piața de carte românească există o avalanșă de apariții editoriale. Volumele sunt extrem de variate: unele one hit wonders, altele inspirate de trenduri de moment sau de diverse curente care apar în societate și care stârnesc un interes intens, dar temporar. Unele dintre aceste cărți vor rămâne uitate pe rafturi de biblioteci sau pe noptiere, citite pe un sfert sau abia răsfoite. În aceste condiții, am vrut să aducem în atenție valori reale, personalități puternice și influente, care au schimbat fața lumii și au ajutat societatea să progreseze sau scriitori care și-au pus puternic amprenta asupra epocii lor. Am dorit ca aparițiile din „Autobiografia” să fie cărți la care cititorii să se întoarcă iarăși și iarăși, pentru că găsesc în ele inspirație și putere. În multe pagini din aceste volume se găsesc pasaje sapiențiale și relatări ale unor evenimente memorabile, cu potențialul de a schimba percepția publicului cititor asupra realității și vieții.

Publicul-țintă al colecției este unul generos. Colecția a fost gândită pentru publicul larg, iar limbajul cărților din colecție este accesibil. Cred că aproape toate categoriile sociale pot citi cu plăcere aceste volume, pentru că este vorba despre personalități și texte atractive pentru toată lumea și, în special, pentru cei care doresc să se apropie de marile minți ale trecutului. Sunt oameni care povestesc episoade de viață, iar publicul a dorit dintotdeauna să afle cum arată viața de zi cu zi a marilor personalități. S-ar putea spune că este o curiozitate tipic omenească și absolut firească.

Dacă ne uităm la numele personalităților din colecție – Nikola Tesla, Lev Tolstoi, Mark Twain, Gandhi, Benjamin Franklin etc. – cred că putem să ne facem o idee despre direcția urmărită. Există astăzi foarte multe biografii și autobiografii publicate: vieți de actori, sportivi și vedete ale lumii muzicale, dar și viețile unor persoane care au trecut prin situații inedite ori prin evenimente dramatice, fără a fi automat „personalități”, însă colecția „Autobiografia” pare să își poarte cititorii către o anumită categorie de „personalități”. Greșesc sau…? Ne puteți da mai multe detalii în acest sens?

Nu, nu greșiți deloc. Ați intuit foarte bine. Personalitățile din colecția „Autobiografia” au fost alese pentru că au fost și pot fi considerate în continuare „stâlpi” ai societății, ai științei, ai politicii și ai artei. Oameni ca Franklin, Churchill, Freud au influențat atât de puternic lumea noastră, încât vor fi citați și mâine, dar și peste 50 sau 100 de ani. Sunt oameni ale căror nume, odată invocate, declanșează automat asocieri cu evenimente sau descoperiri epocale. Nu este nimic în neregulă cu a publica biografii și autobiografii ale unor vedete – cu siguranță că existența lor este incitantă, demnă de a fi cunoscută, și există un public pentru acest gen de literatură. Însă câți dintre cumpărătorii unei asemenea cărți o vor redeschide sau reciti peste un an, peste doi sau peste zece ani? Îmi place să cred că autorii pe care îi publicăm în colecția „Autobiografia” sunt modele sau pot fi considerați modele de viață, datorită modului în care au traversat situații potrivnice și și-au croit drum în propriile domenii profesionale, având rezultate remarcabile și apărându-și ideile cu tenacitate.

După ce criterii sunt selectate cărțile? Cât de largi sunt limitele colecției?

Criteriile de selecție pentru cărțile din colecția „Autobiografia” sunt următoarele: publicăm autobiografii, memorii, jurnale de idei ale unor persoane remarcabile, care au marcat decisiv istoria, societatea și cultura lumii, care au ajutat omenirea să progreseze. Urmărim ca domeniile în care au activat autorii să fie cât mai diverse – politică, știință, artă, filosofie etc. – și să oglindească varietatea de forme pe care excelența și geniul le-au îmbrăcat de-a lungul timpului.

Aveți reacții din partea publicului față de cărțile din colecție? Ne puteți spune dacă cititorii tineri – adolescenți, liceeni, studenți – se numără printre fanii acestor cărți?

Cred că reacțiile publicului se oglindesc foarte vizibil în vânzările colecției, care sunt foarte bune. De exemplu, Spovedania lui Tolstoi a cunoscut reeditări și este în continuare foarte solicitată. De asemenea, și volumul Invențiile mele, al lui Nikola Tesla, cunoaște o mare popularitate. Deși, din păcate, în România cercetările, sondajele și studiile legate de publicul pieței de carte sunt rare și nu putem vorbi despre un răspuns foarte concret legat de categoriile sociale care citesc cărțile apărute în colecția „Autobiografia”, sunt sigură că publicul tânăr va găsi lucrări de mare interes în această colecție. Autorii publicați în colecție au fost caractere puternice, oameni energici și cu o gândire surprinzător de modernă (Nikola Tesla și Darwin, de exemplu), deci tinerii vor avea cu cine să se identifice și vor putea găsi aici surse de inspirație.

Pentru că lucrez și eu în domeniul editorial, știu că pentru redactorii de carte și pentru coordonatorii de colecții cărțile sunt adeseori ca niște copii pe care îi cresc și pe care ajung să îi îndrăgească. Chiar dacă ați îndrăgit fiecare titlu din colecția „Autobiografia”, există totuși unul sau două care sunt favoritele dumneavoastră și primele pe care le-ați recomanda să fie citite? Dacă da, care ar fi acelea și de ce?

Autobiografia mea preferată din această colecție îi aparține lui Mark Twain. Apreciez enorm autoironia lui, care transpare din plin în paginile cărții, și m-am amuzat citind relatarea diverselor incidente amuzante din copilăria și tinerețea autorului. Îmi place mult umorul lui Twain și este într-adevăr o lectură agreabilă, pe care o recomand cu căldură. Pe al doilea loc în lista mea este autobiografia lui Charles Darwin. Proza lui temperată, modestia cu care își relatează viața și descoperirile m-au făcut să îl îndrăgesc. Mi-a plăcut și Viața unui sclav american, deoarece retorica lui Frederick Douglass și proza sa sunt excepționale, având în vedere statutul pe care îl aveau persoanele de culoare în epoca lui Douglass.

Ne puteți spune câteva cuvinte despre ceea ce li se pregătește pentru viitor celor interesați de această colecție?

În viitorul apropiat, pregătim pentru publicul acestei colecții autobiografii feminine, pe care piața de carte probabil că le aștepta de ceva vreme... Domnii au avut până acum cuvântul (și îl vor mai avea, cu siguranță, și în viitor), iar acum a venit și rândul doamnelor să se exprime. Sunt sigură că perspectiva lor va fi apreciată.

Aș încheia cu o serie de întrebări ale căror răspunsuri, sper, îi pot ajuta pe tinerii cititori ai Bibliotecii Respiro să înțeleagă mai bine procesul editorial, modul în care cărțile ajung întâi pe rafturile librăriile, și-apoi în mâinile cititorilor. În calitate de coordonator al colecției, vă revine exclusiv sarcina de a alege cărțile colecției? În ce constă munca unui coordonator de colecție? Se limitează la a alege titlurile sau implică mai mult de atât?

Munca unui coordonator de colecție este amplă. Sigur, coordonatorul începe prin a face cercetări pentru găsirea unor titluri care se potrivesc profilului colecției și care să fie și atractive pentru public. Apoi urmează căutarea unor traducători adecvați pentru profilul cărții respective (unii au experiență în traducerea de texte mai științifice, alții au o aplecare aparte pentru stilul mai literar). Coordonatorul colecției este ca un „supraveghetor” al întregului proces de apariție al cărții din acea colecție. În unele cazuri, redactez personal textul (dacă este vorba despre unul mai dificil, cu un limbaj mai arhaic sau mai complicat), apoi mă ocup de mici ajustări, verific versiunile primite de la tehnoredactor, punerea în pagină etc. Este un proces complex, care solicită răbdare și multă atenție.

(La momentul acesta, colecția „Autobiografia” include titlurile următoare: Viața unui sclav american de Frederick Douglass; Spovedanie. Căutând sensul vieții de Lev Tolstoi; Capitole din autobiografia mea de Mark Twain; Povestea vieții mele de Benjamin Franklin; Invențiile mele de Nikola Tesla; Mahatma Gandhi. O viață legendară de Romain Rolland; Autobiografia mea intelectuală de Victor Hugo; Memorii de William Butler Yeats; Viața mea și psihanaliza de Sigmund Freud; Viața mea de Charles Darwin.)

Interviu realizat de Florin Bică